Cluj-Napoca Business Days (Day 1)

Îi mulţumesc lui Tudor Iacob de la Conectoo pentru invitaţie şi oportunitatea de a participa la Cluj-Napoca Business Days, un eveniment pe care îl „vânez” de mult, eveniment care se desfăşoară la Grand Hotel Italia unde am mai ajuns şi cu altă ocazie.

Conferinţa 1: Viitorul. Provocări şi oportunităţi pentru mediul de afaceri 

Moderatori: Răzvan Tudor şi Laszlo Pacso

Care e conceptul în jurul căruia se învârte totul? Viitor = EMOŢIE (emoţia transformă prezentul în viitor)

Există oameni care scriu, care studiază tendinţele viitorului în mediul de afaceri. Răvan Tudor ne-a recomandat o carte:

de Patrick Gibson ?! în care autorul susţine că viitorul comportă o adaptabilitate şi el analizează viitorul din 6 puncte de vedere, privind realitatea ca un cub cu 6 feţe. Când te uiţi la un cub, îi vezi primele 3 feţe: fast, urban şi universal (tendinţele care caracterizează şi mediul de afaceri şi mediul politic). Celelalte dimensiuni sunt: tribal, radical şi etică. Există un conflict între dintre primele feţe ale cublui care se văd şi cele care nu se văd.

Speakeri:

  1. Vlad Stan de la Bucharest Hubb (no more Bucharest Hubb – s-a închis), acum – antreprenor  în online – caracterizat de fast (din cele 6 tendinţe)

Ce înseamnă start-up din punctul lui de vedere: un start-up e un experiment mai degrabă decât o companie, de fapt e un mod continuu de a căuta o soluţie, de a-ţi construi o soluţie care să devină ceva real. Multă lume se gândeşte la faptul că nu îşi începe un business nou din teama de a greşi. Dar întrebarea e: când aţi greşit ultima oară în afacerea pe care o fac? Când am greşit ultima oară în viaţa mea?

Start-up-ul poate fi făcut numai prin inovaţie iar inovaţia se poate numai prin experiment. Cei care au răspuns că nu au greşit cu nimic, înseamnă că nu au inovat nimic 😀 Ideea e să experimentezi cât mai repede pentru că altfel e costisitor.

Concluzia: Ai eşuat? Continuă. N-ai eşuat? Continuă.

2. Frederic Lasnier  – antreprenor în serie, CEO Pentalog> un dedicat al ideii de outsourcing: în economia de azi: firme care livrează produse prin intermediul firmelor de logistică. Tranzacţiile se fac atunci când consumatorii vin şi cumpără produse.  Cloud Services schimbă totul: să ne imaginăm un sistem în care sunt accesibile tuturor agenţilor economici: CRM, ERP, Business Intelligence, e-commerce, media/tv/internet, telecom, big data. Serviciile se adresează producătorilor de servicii profesionale> offshore, consuting, ITO/BPO sau  home shore, crowd sourcing, ITO/BPO.

Posibilitatea ca business-ul tău să devină global. Cum viitorul e online, clienţii sunt: bănci, companii de asigurări, consultanţă, e-commerce şi ceea ce face Cloud e să furnizeze aplicaţii şi soluţii. Future is Cloud by Pentalog. Viitorul e în nori 🙂

3. Elena Manta –  de ce oraşul viitorului? Despre sintagma „mileniul urban” – câteva mega trenduri:

– urbanizarea (dacă în anul 2007, aprox 50% din populaţia lumii trăia la oraş, se estimează că în anul 2050, procentul va creşte cână la 70%)

– schimbarea demografică (oraşul viitorul va trebui să aibă spitale, centre de îngrijire)

– schimbarea climatică (75% din consumul de energie electrică se produce în zona urbană)

Nevoi ale oraşului – răspunsul Siemens (cea mai sustenabilă companie în sectorul industrial) la aceste nevoi sunt tehnologiile: soluţii de transport urban, regional, trenuri, metrouri, tranvaie moderne, soluţii inteligente de management integrat al traficului, soluţii pentru un trafic cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Să ne orientăm (şi asta e de fapt provocarea):  nu doar să consumăm energie din sistem ci să producem şi energie în sistem: consumer devine prosumer.

Colaborări de succes:

–  începută în 2007 între Siemens şi utilităţile din Londra: 1200 trenuri regionale, o infrastructură hibridă – un consum redus cu 40%, un parteneriat cu utilitatea londoneză despre integrarea conceptului de SMART GREEN până în 2020.

– cu Shanghai

– Echilibru între un mediu curat şi un sistem sustenabil şi un mod de viaţă. Mai multe despre asta o să scriu din cartea „Marketing 3.0 a lui Philip Kotler”.

4. Alina Georgescu – IBM – speech despre o planetă inteligentă

IBM România e mai aproape de Cluj începând din ianuarie 2012 datorită biroului pe care l-au deschis aici. Echipă de dezvoltatori ai produsului de analiză predictivă. Hmm, un clujean a primit cel mai mare premiu din partea CEO IBM 😉 *congradulations* cum ar veni

Prezentare despre cum vedem noi lumea în ziua de azi cu cele 3 componente:

1. Smarter Planet: o lume mai instrumentată, mai documentată, o lume în care suntem toţi interconectaţi (turn information into insights to outperform your competition)

Cerinţe în zona de leadership sunt legate de colaborare, standarde, deschidere şi inovaţie.

2. Business analytics (achieve better outcomes in your industry) – analiză predictivă în timp real a clienţilor IBM (zona bancară, telecomunicaţii cu preponderenţă)

3. Apply new analytics tools and a big data platform

– dezvoltarea inteligenţei din punct de vedere operaţional

Alina Georgescu a prezentat la final şi un studiu de caz pentru Heidi Chocolat  (cum i-au ajutat din punct de vedere al previzibilităţii – până şi ciocolata e predictibilă :D: cum ajunge să ia decizii mai rapide şi cu riscuri mici, cum să le răspundă clienţilor mai rapid, eficientizarea comunicării la nivel intern – au apelat la componenta de business analytics de la IBM).

Cine mai face rapoarte anuale? 😀 Nimeni, they are useless.

    5. Iulian Sorescu -consultant financiar şi de business la o firmă de avocatură, Noerr

Ajutoarele de stat – centralizate la Bucureşti

Care e situaţia generală?

Companiile au o activitate permanentă de investiţii; accesează diferite tipuri de finanţare;  fonduri nerambursabile? profesionalism din partea Guvernului

Câteva cazuri de succes: Automotive  60%, producţie industială 25%, servicii medicale, turism (domenii de viitor :D)

Nu există o restricţie de domenii, ideea e ca business plan-ul să fie discutat, acceptat, „optimizat”.

Ce e necesar pentru a aplica?

– cererea de acord de finanţare

– studiu tehnic şi economic şi plan de investiţii (Noerr a dezvoltat un model de succes de pregătire a acestor documente şi a planului de afaceri)

– OPIS cu alte documente

Când începe creativitatea în relaţia cu banii? 😀 Când nu-i ai 😀  Mi-a plăcut ce a zis

   6. Bogdan Spuza – de la Unicredit Ţiriac Bank: „Degeaba planifici dacă nu te adaptezi”

Provocarea companiilor din România şi nu numai:

– găsirea clienţilor (eu cred că e vorba de păstrarea lor)

– competiţia

– acces la finanţare

– costurile de producţie/de personal

Marjele de dobândă în România sunt în scădere continuă. Marjele de dobândă în scădere…în timp ce creditele restante cresc.  Creditele în LEI sunt pentru bănci mai riscante. Riscul e principalul cost al unei bănci (când riscul se „calmează” şi dobândele tind să scadă).

Depozitele cresc rapid, creditarea este selectivă.

Mediul de afaceri a afectat negativ companiile de dimensiuni mici.

7. Elisabeta Moraru de la Google România (cu o temă interesantă de doctorat despre accesul la spaţiul public

Tools: ce caută 98% din potenţialii clienţi

5 Macrofactori adiţionali care vă afectează clienţii:

1. Gobalizare, 2. Schimbările demografice, 3. Tehnologia, 4. Schimbările de comportament de consum, 5. Media-Fragmentare

Megatendinţele din lumea online-ului: Căutare, Video, Social, GEO, Mobil, Comerţ

Tolba de instrumente gratuite:

google.com/insights/search

google.com/sktool

google.com/analytics

Ce fac oamenii pe internet? 95% din timpul petrecut online e altceva decât căutare

Anul trecut s-au născut mai multe smart phone-uri în Romania decât bebeluşi.

Recomandare: Google Academic

Conferinţa 2: Leadership în vremuri tulburi 

Moderatori: Ciprian Stavar, Laszlo Pacso

1. Hedi Hoka, doctor în psihologie – despre vulnerabilitatea unui lider

Câţi lideri se simt confortabili în a se autonumi lideri? În urma unei cercetări calitative, leadershipul pare un lucru foarte foarte mare, un lucru de neatins.  Omul a inventat leadershipul sau leadershipul l-a inventat pe om? Asemeni întrebării cu cine a fost primul? Oanul sau găina? De fapt, leadershipul e în tine, e ca un diamant care stăluceşte.

Vulnerabilitatea de fapt nu înseamnă slăbiciune, ci e un concept care se poate defini altfel.

Noi oamenii avem 2 tipuri de vulnerabilităţi: cea înnăscută iar în momentul în care apar factori de risc, organismul se îmbolnăveşte, o vulnerabilitate cognitivă, psihologică, pe care o dobândim în urma efectului  interacţiunii cu alţii.

3 sfaturi despre imaginea distorsionată a ceea ce înseamnă leadershipul, 3 provocări:

– ieşiti la o bere cu leaderul împrietenindu-te cu el (leaderul, da, nu leadershipul? :p)

– nu vă mai doriţi să reuşiţi cu disperare şi e important să acceptăm că unele lucrui reuşesc şi altele nu.

– să învăţaţi să toleraţi incertitudinea, ambiguitatea (cu cât îţi măreşti toleranţa la frustrare, cu atât atunci când apar probleme poţi să treci mai uşor peste ele datorită unei atitudini felxibile)

2. Andrea Telegdi – AIMS Timişoara

2 aspecte pe care orice lider le poate implementa cu costuri aproape zero:

– crearea unui mediu de lucru plăcut

– să ne sprijinim colegii şi colaboratorii atunci când trebuie să iasă din zona de confort

Lucrurie simple dar făcute bine au un impact foarte bine („Common sense isn’t so common – Bunul simţ nu e întotdeauna practică generală)

3. Mihai Stănescu – Cum se antrenează un lider?

Schimbările generează crize: personale sau profesionale. Crizele determină un fel de turbulenţe. Nicio carte de management nu îţi spune cum să le gestionezi. Nu e vorba despre schimbări pentru că pe ele le poţi controla făcând un plan. Ce poţi să faci diferit de ceea ce ai făcut până acum, ce-ai putea să faci? Asta înseamnă o extinere a minţii – hmm, aici intervine coach-ul 😀

Leadershipul în vremurile tulburi: în lumea mare, oamenii, manageri şi lideri au început să existe şi o a treia funcţie: de coach (cum să-şi antreneze oamenii să devină mai buni în situaţiile concrete, nu în general).

Cel mai important lucru la un coach: să ia ce e întâmplător şi să facă ce este întâmplător în mod repetitiv.

Mai multe scrise de Mihai Stănescu (uite, o schimbare: îmi propun să îi citesc blogul mai des pentru că are chestii interesante şi utile).

4. Petruş Stuparu de la Trend Consult Group

Great speaker. Mai multe a zis la workshopul de social media.

Orice cumpărare se bazează pe o nevoie şi  o nevoie poate crea o piaţă întreagă. Orice nevoie a fost implementată folosind o tehnologie nouă şi costuri mici.

5. Florentin Banu 

Un manager trebuie să aibă o cultură economică vastă

Ca să ştii dacă eşti un lider şi deci un manager bun (pentru că managerul lucrează cu resurse şi resursa principală sunt oamenii pe care trebuie să-i conducă) trebuie să testezi, să ai ocazia să experimentezi „conducerea” în diverse situaţii.

6. Valentin Tucă – CEO AON

Leaderul face CE trebuie şi managerul face CUM trebuie.

Reţeta succesului pentru un lider e o puternică încredere în sine. Între încredere de sine şi aroganţă e o linie fină 🙂 Diferenţa e că cel care are încreder în sine şi e convins să pot şi alţii să fie mai buni ca el, arogantul are încredere în sine dar de asemenea crede că nimeni nu poate fi mai bun ca el.

7. Marius Popescu

Una din cele mai importante lucruri pe care trebuie să le aibă un lider e: abilitatea de a lua decizii şi calitatea asta e strâns legată de imaginaţie, de capacitatea de a ne transpune în diverse scenarii.

Modele decizionale: de naso, wishful thinking, auf prozedur, de cojones.

Am participat şi la

workshop-ul de strategii de vânzări în social media

dar ideile sunt pe hârtie, urmează să le scriu şi aici (puţintică răbdare)

Workshop Social media şi strategia de comunicare

 1. Ciprian Stavar 

În momentul în care comunici cu clienţii important e să faci distanţa cât mai mică astfel încât vocea pe care o folosiţi să fie una plăcută, naturală întocmai ca vocea îndrăgostiţilor care îşi şoptesc cuvintele la ureche (distanţa e mică)

Întrebare: cum facem să creştem pagina de la 0 fani la un milion de fani? Trebuie să vedem câţi clienţi avem şi pe ei să îi transformăm în fani. Invers e cam neplauzibil 🙂

Modul natural de a vorbi e cea mai eficientă metodă. Modul natural e să creezi o experienţă care să fie transmisă către alţii. Nu are rost să ne gândim cum am putea să ccreştem de la zero la un milion, ci să ne gândim la metodele prin care putem să ne îmbunătăţim serviciile.

2. Darius Groza de la Vitrina Advertising

Ca activitate, comunicarea în social media creşte dar attention span-ul scade. Nu orice companie şi nu orice business se pretează la promovarea pe social media (mă rog, în social media pe facebook sau pe multe alte alte canale). Depinde de publicul ţintă.

Pe cât de măsurabilă e media tradiţională, empiric feedback-ul nu e unul real. În social media deşi lucrurile nu sunt măsurabile (de fapt sunt) feedback-ul e unul în timp real. Ideea e cât sunt interesaţi ce brandul nostru?

O firmă mică, locală nu are de ce să se hazardeze la like-uri peste 3000 pentru că ele sunt ineficiente (nici targetul de vânzări nu e atât de mare pentru public) ex: coafor, hotel.

O firmă mijlocie, naţională ar trebui să aibă aprox 10.000 like-uri (lanâ de restaurante, pizzerii)

O firmă mare, naţională: 20.000 – 30.000 branduri de produse (Orange)

Un număr prea mari de fani: Extreme Silver Bijuterii (699.000 like-uri)

Publicul ţintă e publicul puţin şi deştept. Aceşti fani activi şi mulţumiti duc „algoritmul” mai departe, devin formatori de opinie sau evanghelişti şi scopul lor e să-i facă pe ceilalti să cumpere. Puţini dar buni, nu mulâi şi proşti. Vorba aia.

Public: critic-influent, „pe interes”, pasivitate. Brand-uri: strategie, implicare, constanţă. Mai bine putini si buni (public critic si influent), decat multi si prosti (sa nu ne iluzionam cu vânzari).

Încercaţi să nu fiţi schizofrenici 😀 Uşurel. Primul impuls al managerilor e vânzarea. Stabiliţi-vă întâi ce doriţi să urmăriţi cu like-urile (ideea e să fie utile, să nu fie pasive). Mda pai like-urile se pot şi cumpăra. Topul like-urilor e irelevant.

Fidelizare de brand sau notorietate de brand. Optimizarea ratei de conversie în social media nu există.

Darius a dat ca bun exemplu pagina de facebook a pizzeriei Trenta. Le-am zis scris şi lor pe Facebook, ca să ştie 😀 (şi mie îmi place să ofer feedback).

3. Călin Biriş – ce nu este social media?

Social media nu înseamnă vânzare. Vânzarea nu se face prin social media. A vinde prin social media e ca a te culca cu şeful (dacă eşti secretară) pentru a fi avansată. Buna asta, Călin! :))

Când ai produse şi servicii calitative e mai ok să te promovezi prin reclame decât free prin social media.

Când produsele nu sunt la nivelul de calitate dorit, ideea e să ascultaţi şi să răspundeţi în social media. Atunci când aveţi serviciile şi produsele ok, atunci comunicaţi în social media. Investiţi în publicitate. Clienţii mulţumiţi o să meargă de exemplu pe facebook să lase feedback, clienţii mulţumiţi o să devină fani.

Social media nu e pe Facebook, e mult mai mult. Găsiţi canalul, platforma unde sunt clienţii voştri şi mergeţi acolo să le urmăriţi activitatea şi interesele ca să ştiţi care le sunt nevoile.

Ce canale de social media folosesc românii (în Mai 2012) – în top sunt: Facebook şi Pinterest. Vedeţi mai multe studii despre social media la Manafu 

Urmează a doua zi.

Un gând despre „Cluj-Napoca Business Days (Day 1)

  1. Pingback: Cluj-Napoca Business Days (Day 2) « Dar vai!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s