Dintii mei si zambetul de odinioara

Scurt istoric despre dintii mei:
De cand ma stiu, am avut o obsesie pentru dinti (ai mei si ai altora), ochi, unghii, batista si par curat. Revenind la dinti: ingrijirea dintilor mi se pare una din cele mai importante aspecte de igiena personala, alaturi de multe altele, desigur. Pentru ca natura nu m-a inzestrat cu dinti perfecti sau demni de invidiat, ai mei parinti au considerat necesar sa port aparat dentar pentru « indreptare ». Zis si facut. Ce nu rabda baba, pentru frumusete 😀
In clasa a IX-a si a X-a am purat aparat dentar (clasic) de zi.
In clasa a XI-a: purtat aparat de noapte (clasic). Ambele create de cel mai cunoscut si apreciat doctor stomatolog (de pe vremea aia si poate chiar si in zilele noastre): doctorul Victor Boboc din Sibiu.
Aparatul au reusit sa ii « indrepte » in proportie de 85% and I’m proud of that.
Periaje peste periaje, de min 3 ori pe zi. Nici o corvoada. Chiari imi placea. Si de aici s-a creat o mica obsesie pentru dintii curati, albi, imaculati.

Si acum, ca sa raspund la intrebarea concursului de pe hotcity.ro, pentru care am scris postul asta, mentionez din ritual urmatoarele:
-Ma spal pe dinti de minim 3 ori pe zi, adica dupa fiecare masa, intotdeaua cu apa calda si nu rece. Urasc resturile de mancare ramase intre dinti, atat din punct de vedere estetic cat si al confortului. Dintii neingrijiti – cu tot ce implica asta – din gura unei persoane ii asoziez cu gunoaiele dintr-o groapa. O metafora mai plastica 😛
-In anul al II-lea de facultate am inceput sa-mi fac detartraje regulate -> la o doamna doctor foarte simpatica si foarte priceputa, in Cluj: Roxana Gabor. Doamna s-a mutat de curand la Bistrita 😦
-In 2008, tot mergand la ea, mi-a recomandat tratamentul de albire a dintilor pe care l-am efectuat in cabinet: tratament cu gelul Opalescence. Am platit 300 lei sau 350 lei. Nu mai retin exact. Am fost foarte multumita. Pentru mai bine de un an, dintii mei au aratat brici. Mi-a recomandat sa beau cafea si ceai negru cu paiul, pe cat posibil 😀 pentru a evita astfel contactul cu dintii. Nu, nu e vorba de ceva obsesiv-compulsiv. Poza de mai jos, cu dintii mei de odinioara 😀

dinti de un alb imaculat

-Din produsele din comert, am folosit/ folosesc – Pearl Drops White
-Tot pentru igiena orala folosesc apa de gura si ata dentara de la Oral B (cutiuta albastra :D)
-In locul bicarbonatului renumit mai foloseam zeama de lamaie (destul de rar) – fiind acida, distruge gingiile
-Sprayul de gura Glister (de la Amway)
-Ca si ritual, legat de alimentatie, mentionez salata de mere, telina si morvoci – stopite cu lamaie. Toate fiind cunoscute pentru cresterea cantitatii de saliva. Sau cand nu reusesc sa-mi fac salata, doar mere verzi. Merele curata dintii foarte bine, mai ales dupa o masa, cand nu ne putem spala pe dinti
-Pentru ca de 4 luni fumez, folosesc pasta Blend-a-med 3D White Luxe (Anti Tobacco fresh)
-Benzi tip manusa cu un deget – le zice brush aways, de la oral B, mai jos poza 😀 Le-am primit de la sora mea. Sunt foarte utile oriunde, cand nu ai acces la perie si pasta de dinti. De purtat in portofel 😀

brush aways

-Nu in ultimul rand, am schimbat brandul de tigari cu altul – nu stiu daca se pune 😀 (Kent Nanotek) care au doar 0,2 m nicotina, 1 mg gudron si 1 mg monoxid de carbon, comparativ cu Vogue Aroma Verde (8 mg, Nicotina: 0,7 mg, Monoxid de carbon: 10 mg)

Concluzionand: ar fi o grozavie sa castig. Sacrificiul pentru premiul oferit ar fi cateva drumuri pana la Bucuresti. Pe care le-as face bucuros (nu platesc trenul). Iar daca o sa castig, ma las de fumat. Pe bune.

Anunțuri

Easy

Tigarile nu imi mai plac. Dar tot le fumez. Cafeaua nu mai e la fel de amara. E apa chioara. Cand trebuie sa dau telefoane, nu mai am minute. Dar am in schimb, cost suplimentar. Cand am cu cine si vreau sa ies, nu mai am bani. Iar cand vreau vacanta, tre sa merg la lucru. Si cand vreau sa merg la lucru, lucrez de acasa.
Cand vreau sa zac, ies. Iar cand ies, nu-s prea cuminte.
Oare ce se intampla ? Did anybody fucked my karma? Just wondering, cause otherwise i’m easy :))

Mortii cu viii si viii cu mortii

Unde e ograda mortului?
Un loc amenajat in fata casei, sau din spatele casei, undeva in gradina, undeva unde sa-l vezi (mormantul). Sa nu trebuiasca sa mergi in cimitir, sau nici macar sa mai cumperi acolo locul de veci. Poate ai suficient pamant in fata casei. Sau in spate. Amenajezi acolo o gradina. Cu flori si ce mai vrei. Cu pietre. Forme. Inimi. Sau chiar mormantul in forma de inima. Dupa cum e cazul. Si astfel ai aproape persoana moarta. E moarta. Dar e cumva langa tine.

heart shaped tomb


Nu ca in cazul in care plasezi borcanul cu cenusa (mortul incinerat) pe marginea de marmura din sufragerie. Atunci parca e prea viu. Prea aproape. Se uita borcanul la tine. Te spioneaza cenusa. Poate mai ai si ghinionul sa spargi recipientul (i-am zis borcan, de fapt cred ca ii zice altfel) si se imprastie cenusa. Moare a doua oara. Si mai trist.
N-am vrut sa zic ca mortului nu i se cuvine inmormantarea. Cu preot si tot ritualul specific. Dar daca preferi sa-l inmormantezi langa casa, cine se poate impotrivi ? Cine n-are spatiu, n-are decat sa-i duca in cimitir. Spatiu comun, anonim in sine.

Vorba ceea, viii cu viii, mortii cu mortii. Dar n-ar putea fi si altfel? Zic.

Mâna întinsă

Din categoria vorbelor înțelepte, spuse la o limonadă în Atelier: Am stat cu dragostea 40 de ani de mână și acum stau cu mâna întinsă.
Am uitat cine e scriitorul. Nu contează. Un necunoscut cică. Auzită de Cosmin. Ciripită mai departe. Nice one, anyway. Touching.

Eu nu mor fără tine. Eu = bărbatul. Tu = femeia. Tu ai murit, eu de abia acum încep să trăiesc.

Later edit: revin cu o piesă sau…poze concludente pentru ce-am vrut să zic de fapt. N-am găsit încă.

The man and the girl

Tu esti baiatu’ si io sunt fata. Replica mea geniala :)) Sau, you’re the man, i’m the girl. You’re the man, not the mouse. I’m the woman, not the hen cat. Well, two dandy cowboys. We look good together. You with your hat, me with my boots ^.^
O nemaiminunata Soko asta. Mai sunt si alte piese faine. Enjoy.
Daca ma gandesc bine, ar merge o lista cu dedicatii. Ei, alta data :))

Premier jour

Zi de poezie…no accents 😀

Premier jour – Jacques Prevert

Des drapes blancs dans une armoire
Des drapes rouges dans un lit
Un enfant dans sa mere
Le pere dans le couloir
Le couloir dans la maison
La maison dans la ville
La ville dans le nuit
La mort dans un cri
Et l’enfant dans la vie

Cam aceeasi idee din Al. Dumas -Dama cu camelii: „Totul se afla in putin. Copilul e mic, dar in el e cuprins omul; creierul e stramt, dar el adaposteste gandirea; ochiul nu e decat un punct, dar el cuprinse in privirea sa orizontul”.