Ideea de independenta

M-am razgandit in ce priveste postul despre libertate pe care l-am anuntat mai demult. De fapt e vorba despre ideea de independenta (nu ca nu ar fi sinonime) care nu, iete ca nu-i o himera 😉

Concluzia personala de-a lungul unui sfert de secol trait deja e ca in orice tip de relatie ideea de independenta a unuia o potenteaza/o intareste (nicio conotatie sexuala) pe a celuilalt. Sau cel putin asta imi place mie sa cred. Si da, fiecare e cea mai importanta persoana din viata sa 😉

Va las cu un video pe care l-am ascultat acum, in timp ce mancam, in fata laptopului (nu e obicei ), un video din care ati putea sa trageti cateva concluzii (video-ul e despre atractie sexuala si iubire). Eu l-am interpretat sub forma ideii de independenta. Video-ul lui Pera Novacovici n-a facut decat sa-mi confirme ceea ce stiam deja (si aplicam – 😉 ) Da, mustesc de intelepciune!

Am ascultat video-ul dar am descarcat si materialul. In urma celui din urma, am inteles ca nu sunt eu nebuna la cap si ca in perioadele sensibile (gen ciclu care tot o boala este :)))  se pare ca si psihologii de sex feminin (tot oameni sunt si ei) au nevoie de mai multa afectiune si ca da, detasarea nu inseamna indiferenta. Enjoy!

Later edit din lumeareala.ro 😉 absolutamente necesar a fi citit, ce ma bucur ca n-am uitat de postul asta! 🙂

Seara de poezie Nichita Stanescu in Qui One Quint

Inainte de-a incepe propriu-zis despre recitari, sa spun cate ceva despre Qui One Quint, un loc in care am planificat demult cu duda sa ajungem si pe care am avut extraordinara placere sa-l descopar abia sambata, si apoi duminica si apoi marti (de 3 ori in interval de 4 zile :D) Va cam dati seama cat imi place, nu? 😀 Ei, locul asta seaman cumva cu Festival 39 din Brasov de care m-am indragostit. Am 2 poze: 1 si 2. Pana sa patrunzi efectiv in Qui One Quint (de cercetat de ce asa :D) care arata cam creepy la o prima vedere, ajungi intr-o curte, urci pe niste scari, apoi cobori pe niste scari unde te patrunde o mireasma de imbacseala si lucruri vechi, cam ca-n Enigma Otiliei, atmosfera de roman fresca. Sa nu mai spunem cat de greu de gasit este pentru cine nu cunoaste bine zona (Strada Cismigiu, nr.1, singurul numar de pe strada), fiind strada fix dinaintea parcului, straduta pe care ajungi facand dreapta de pe Pavlov, vizavi de Euphoria Biergarten). Mda, explic brici, stiu :))) De fapt, Qui One Quint din cate imi dau seama nu e deschis publicului larg (de aici probabil si promovarea lui). Localul (casa) nu are o capacitate mare de locuri (n-as putea spune nici macar ochiometric cate sunt), dar probabil e mai bine asa, mai ales la inceput. Se filtreaza cumva oamenii.

Qui One Quint este locul perfect in care poti sa te relaxezi, sa poti povesti la o ceasca de aberatii de ceai insorita de fursecurile nemaiminunate si/sau  dulceata. Am facut o alta pasiune pentru un tip de ceai verde: Vietnam Jasmin de la Demmers, un ceai parfumat, cu arome florale. Pe langa ceai si alte bauturi fine 😉 in local se poate fuma trabuc, diverse tigarete (un astfel de loc contravine fumarii unor tigari ieftine, profane sa le spunem, dar daca insistati voi se poate si asta) si chiar si pipa (au cateva sortimente de tutun pentru pipa). Mobilier vechi (de vanzare), albume si enciclopedii de arta care se pot consulta la fata locului (mi-am propus sa merg sa citesc cartea despre simbolurile sacre) Mai era din cate am vazut un album cu ceva de mitologie si altul de arta erotica. Daca o sa am chef sa ma izolez vreodata, sa stiti ca aici va fi.

Meniul e confectionat dintr-o hartie foarte speciala. Am aflat tot de la Livia ca domnisoara care ne-a servit e fosta absolventa de Filosofie. Sincer mi se parea cunoscuta dar nu stiam de unde s-o iau  (este de-a mea cum ar veni, dar din an mai mare cum ziceam pe vremuri) Am cunoscut-o si pe patroana localului (ce urat suna cuvantul asta) deci sa-i spunem doamna casei :), o prezenta joviala si foarte draguta. Ba chiar l-am vazut, cumva in trecere si pe un client fidel de la Magnolia, un domn deosebit care a facut designul florariei acum 3 ani.

Am ajuns pe la 7 seara. Pana la urma n-am mers singura, m-am intalnit cu Livia pe care n-o mai vazusem de 100 de ani si pe care am abordat-o cumva ciudat pe facebook dar intr-un foarte sincer mod, caracteristic, facand legatura cu Lisabona :d). Nu chiar 100 de ani, dar sa tot fie 4 🙂  M-am bucurat s-o gasesc neschimbata (cel putin fizic) ca altfel sigur s-a schimbat)

Livia, m-am bucurat ca am mai povestit. Iete asa mi-am adus aminte cu drag de Facultatea de Filosofie si cu experientele aferente ei. Pe langa barfele legate de facultate (prof Musca, nesuferitul bibliotecar Ciprian, samd) am aflat ca trebuie sa merg la Samsara unde cica poti manca sandwiches foarte bune dar intre timp tocmai am aflat ca se va inchide pana la inceputul lui septembrie. Mi-a mai zis Livia de La Gazette (poate o sa merg, pana acum n-am fost curioasa decat cand am mers in inspectie, o data) ca s-a deschis inca un pub (nu prea erau, ce-i drept), Barrels Pub, pe Republicii 14 unde inteleg ca se organizeaza frecvent (si bine) concerte Lex Graeca) -> de dor si jale, cumva?!?!?!

Am avut locuri rezervate in salonul de fumatori (niciuna din noi nu fumeaza) pentru ca dincolo nu mai erau dar cum usa a fost deschisa timp de o ora, am putut s-o ascultam pe actrita Eva recitand (cu patos) poeziile lui Nichita Stanescu:

„…toate acestea mi se trag de la o păpuşă de cauciuc, adică dintr-un băieţel de cauciuc, adică dintr-un băieţel de cauciuc care ţinea cu mâna lui dreaptă, lipit de pântec, un mic avion de cauciuc, şi care dacă-l apăsai pe pântec, scotea un sunet, zi-zi-zi-zi, sau dacă-l apăsai foarte tare pe aripa din dreapta a avionului, scotea sunetul de vi-vi-vi-vi, vi-vi-vi-vi. Eu m-am plictisit de biatul de cauciuc care ţinea avionul lipit de pântec şi am şterpelit foarfeca de croitorie a lui babacu şi l-am tăiat cu ea în două ca să iau avionul.

 

Băiatul de cauciuc era gol pe dinăuntru exact cum sunt şi eu, deşi n-am avion lipit de pântec.

De atunci refuz mâncarea. Supa de găluşte îmi cade la piciorul drept, cartofii prăjiţi îmi cad în piciorul stâng, roşiile şi vinetele mi-au umplut toată burta. Iar ultima dată când am mâncat un copan de pui, mi s-a urcat până la gât şi până la omuşor.

sunt plin de mâncare până la cerul gurii, tu nu înţelegi că sunt mort de foame şi nu mai am unde să pun în mine mâncare că m-am umplut? Nici chiar tu nu înţelegi ce foame-mi este, deşi sunt plin de mâncare.”

21 de grame de suflet

I

„Cercetatorul suedez, medicul Nills Jakobson, a avut recent lugubra idee de a cantari o serie de muribunzi in momentul fatal. El a constattat pe macabrele indicatoare ale cantarului sau ca, indiferent de sex sau de varsta, trupul uman pierde invariabil 21 de grame in clipa mortii. In conferinta de presa organizata, Nills Jakobson a declarat ca aceasta este greutatea sufletului.

II

Va sa zica 21 de grame!

III

(Inceputul unui eseu ramas neterminat)”

Lectia despre cub (din vol „Opere imperfecte” (1979)
„Se ia o bucată de piatră
se ciopleste cu o daltă de sânge,
se lustruieste cu ochiul lui Homer,
se răzuieste cu raze
până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de nenumărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
si mai ales cu gura infantei.
După aceea se ia un ciocan
si brusc se fărâmă un colt de-al cubului.
Toti, dar absolut toti zice-vor :
-Ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colt sfărâmat!”
Mancatorul de libelule

„Mănânc libelule pentru că sunt verzi
şi au ochii negri,
pentru că au două rânduri de aripi
transparente
pentru că zboară fără să facă zgomot
pentru că nu ştiu cine le-a făcut şi de ce
le-a făcut
pentru că sunt frumoase şi suave,
pentru că nu ştiu de ce sunt frumoase şi suave;
pentru că nu vorbesc şi pentru că
nu sunt convins că nu vorbesc.
Mănânc libelulele pentru că nu-mi place
gustul lor,
pentru că sunt otrăvitoare şi
pentru că nu-mi fac bine.

Mănânc libelulele pentru că nu le înţeleg,
le mănânc pentru că sunt contemporan cu ele
le mănânc pentru că am încercat să-mi mănânc
mai întâi chiar propriile-mi mâini
şi erau infinit mai greţoase,
le mănânc pentru că am încercat
să-mi mănânc limba,
propria limbă de carne
şi înspăimântat am văzut
că ea-şi lepădase cuvintele
verzui, cu ochi negri,
departe de mine, în foame.”

Ora fericita 

„Bate-n caramizi lumina
cu fiinte dulci in ea.
Se arata-o balerina
si-nca una se arata…
Oh, e-o lume in lumina
nesperat de-adevarata,
si-i un dans, cand la amurguri
bate-n caramizi o raza
cu fiinte dulci in ea.

Parca am cazut din ore,
si-a ramas din mine doar
o mirare visatoare.
Se-nfiripa si mi-apare
ca meandrele-s sonore
ale umbrei, pe calcar.

Si deodata, o racoare
ma-nconjoara, se subtie
dinspre luna curgatoare
cum era-n copilarie:
luna are nas si gura
si sprancene si barbie.

Voi, schimbari si cresteri zvelte,
sufletul mi-l potriviti
ca pe o statuie, iata,
cand mai sus, cand jos, cand roata,
ridicandu-l acolada
peste-orasul suitor.

… Nici n-ar sta ca mai-nainte
neschimbat, ursuz, de piatra.
Ci mi-l simt cum se-alungeste
dupa-orasul care creste
infingandu-si creasta-n luna,

cand petrecerea rasuna
a fiintelor ciudate
din lumina care bate
galesa, in caramizi.”

POEM (din O viziune a sentimentelor) 

„Spune-mi, daca te-as prinde-ntr-o zi
si ti-as saruta talpa piciorului,
nu-i asa ca ai schiopata putin, dupa aceea,
de teama sa nu-mi strivesti sarutul?”

Ridicare de cuvinte

„Astfel, ca pielea
de pe o oaie tunsa, se ridica ziua.

Greu e sa jupuiesti o piatra de sinele sau.
Greu e sa-l jupuiesti pe grec de amintiri.

Dar de ce sa vorbim noi, aceasta!
La urma urmelor
si lumina are piele,
si lumina poate fi jupuita…
Deci
si lumina este vinovata ca este.

Vine aer curat
odata cu mileniul.
Noi suntem frumosi;
de ce n-am fi frumosi?

Ne mancam unii pe altii
numai din foame
din adoratie
din structura
din amor.
N-are importanta.
Noi suntem cea ce suntem,
adica frumosi.

Port in inima mea sangele
mereu nemiscat.
Port in ochiul meu lacrima
mereu sarata.

Port ingerul in mijlocul cerului.”

ELEGIA ÎNTÂIA / Nichita Stănescu (Vol. 11 Elegii)

I.

 

„El începe cu sine şi sfârşeşte / cu sine./ Nu-l vesteşte nicio aură, nu-l / urmează nici o coadă de cometă.// Din el nu stră­bate-n afară / nimic; de aceea nu are chip / şi nici formă. Ar semăna întrucâtva / cu sfera,/ care are cel mai mult trup / învelit cu cea mai strâmtă piele / cu putinţă. Dar el nu are nici măcar / atâta piele cât sfera.// El este înlăuntrul – desăvârşit,/ şi,/ deşi fără margini, e profund / limitat.// Dar de văzut nu se vede.// Nu-l urmează istoria / propriilor lui mişcări, aşa / cum semnul pot­coavei urmează / cu credinţă / caii…//

II.

Nu are nici măcar prezent,/ deşi e greu de închipuit / cum anume nu-l are.// El este înlăuntrul desăvârşit,/ interiorul punc­tului, mai înghesuit / în sine decât însuşi punctul.//

III.

El nu se loveşte de nimeni / şi de nimic, pentru că / n-are nimic dăruit în afară / prin care s-ar putea lovi.//

IV.

Aici dorm eu, înconjurat de el.// Totul este inversul totului./ Dar nu i se opune, şi / cu atât mai puţin îl neagă:// Spune Nu doar acela / care-l ştie pe Da./ Însă el, care ştie totul,/ la Nu şi la Da are foile rupte.// Şi nu dorm numai eu aici,/ ci şi întregul şir de bărbaţi / al căror nume-l port.// Şirul de bărbaţi îmi populează / un umăr. Şirul de femei / alt umăr.// Şi nici n-au loc. Ei sunt / penele care nu se văd.// Bat din aripi şi dorm – / aici,/ înlăuntrul desăvârşit,/ care începe cu sine / şi se sfârşeşte cu sine,/ ne­vestit de nici o aură,/ neurmat de nici o coadă / de cometă.//”

Mai sunt cateva versuri disparate, pe care acum nu le pot asocia cu poeziile (la recitari le-am ratat :D) …

„Si pentru lasi si pentru curve ar trebui o biserica”

„Ca un copil cu albeata la ochi”

„Luna pierise, cuvantul se scufundase”

„Am sa vin sa te imbratisez”

„Bate-n caramizi lumina”

Editare tarzie (later edit): un loc de rendez-vous secsi este si Medina Kahva Hana, de pe Str. Caisului, nr. 22 (cafenea turceasca 😉 Nu-i Festival 39 ce-i drept dar pentru o prima intalnire nush daca merita sa mergeti pana in Brasov :)))) Totusi, sunt locuri de intalnire faine si in cluj. aceasta era doar o aroganta, af corz 😀

London experience

Mi-a placut accentul. Era inevitabil sa nu-l remarc din prima “Going to Victoria Station, sir?” (nu, nu mie imi era adresata intrebarea) 🙂

Apoi reclamele din metrou, faptul ca in zona 1 si 2 era curat, Travel Card-ul cu care beneficiati de o gramada de chestii faine (de la transportul la pret ok pe o zi pe toate mijloacele de transport -> noi am avut in zonele 1 si 2, comparativ cu a-ti cumpara bilet pentru fiecare calatorie -> care costa 2 lire si ceva). Mai multe informatii despre travelcard am gasit pe viajoa.ro in postari si-n comentarii 🙂

– hostelul unde am stat (ca avea baie in camera), un fel de camin in varianta moderna, cu mic dejun inclus. Nu pot spune c-a fost ieftin. Primele 4 nopti, cazarea a fost 25 lire/persoana. Urmatoarele 2, 5 lire/persoana, tot in camera cu 10 paturi .
Hostelul e Astor Hyde Park.

– pe strada: casutele, totul in stil vechi, arhitectura si designul cladirilor

– barbatii mi-au placut, pusi la spit, in costum, camasa, cravata si pantofi secsi. In tinuta asta am vazut ca se poate merge si pe-un city bike

– masinutele (am o adevarata colectie) si the old taxis, pe care englezii le cheama fluierand :D. In taxi, ca sa sa vorbesti cu soferul, trebuie sa apesi un buton din interior. Si el il apasa la randul lui ca sa te auda. Ma rog, o formalitate pana la urma. Ar putea sa te auda prin gaurica unde i se pun banii. bus-urile (credeam ca double deckers sunt doar pentru sightseeing) dar de fapt nu. Asa sunt toate 😀 si sunt de 2 feluri 🙂

– faptul ca la multe obiective, atractii, intrarea e gratuita. Gasiti aici o lista cu atractiile din Londra cu intrarea gratis.

In turul nostru, au intrat urmatoarele obiective:

Vineri (19 iunie): Natural History Museum, Science Museum, plimbare cu taxi de la Hyde Park Corner pana langa Big Ben (10 lire), plimbare de-a lungul Tamisei, pe langa London Eye, tot in jos catre The City Hall, London Tower Bridge, si alte multe poduri.

Dup aia, am ajuns la Tate Modern, am admirat, am fotografiat. Am baut sub pod. Ploua in draci.

Sambata: Ziu Reginei , am asistat asa rapid la trecerea garzilor prin fata palatului. N-am prea avut rabdare plus ca era foarte multa lume.

Dup aia am luat metroul si am ajuns in centru, la Churchill War Rooms. M-am ratacit printre atatea chestii de citit, auzit, experimentat. Am vazut din exterior Westminster Abbey. Dup aia am mers la British Museum, un muzeu in care cred ca poti sta linistit o zi intreaga. N-am stat chiar o zi, am stat o jumatate de zi 😀 Dup aia food mood 😀 Shishu chicken/lamb si coushcoush (10 lire o masa).

Ne-am indreptat spre Vinopolis, City of Wine cica. N-au stiut sa ne atraga si ne-au pierdut as customers :p

O atmosfera contrastanta. Probabil in cea mai mare parte, de la vreme: cand soare, cand ploaie. Ne-am si plimbat, am calatorit mult si cu metroul si ceva mai putin cu busul. Si am mers mult.

Duminica: zi de piete: Camden Town, o zona cu de toate. Inclusiv cu ploaie. Multa mancare, tot felul de obiecte handmade si nu numai, apoi pe Regent’s Canal buticuri cu suveniruri, haine, incaltaminte (modele care mai de care). Am luat dup aia busul si am ajuns pe Oxford Street, zona Picadilly Circus.  Am ajuns si in Covent Gardens, alta piata, mai selecta cumva cu tot felul de ciudatenii. Si aici obiecte handmade, genti, haine, dulciuri, suveniruri, flori, obiecte din tabla, fier

Soho, cu tarabele cu flori, fructe, legume, o piata diferita cu multe chinezarii, China Town (nu prea ne-o placut:). L-am vizitat asa rapid. E mare si te pierzi printre atatea stradute. Timp si rabdare. Timp si rabdare. Si mai ales papuci rezistenti.

Luni: Am ajuns iar la Buckingham Palace dar de data asta la schimbarea garzii. Credeam ca dureaza mai putin, dar nu. E o adevarata ceremonie. Am vazut si politia Calare. La propriu. Chiar langa Buckingham Palace e St James’s Park, un parc foarte fain, cu lac, rate, gaste si veverite 🙂 Am ajuns apoi iar in centru cumva, ne-am mai perindat pe la casele parlamentului, zona Big Ben (foarte fain si asta). Am ajuns si in Trafalgar Square, in Soho si dup aia de langa London Eye, am luat clipperul (am avut reducere cu Travel cardul ), o mica ambarcatiune (oficial: Ferry crossing Thames Clipper) si am ajuns in Greenwich dupa ce-am traversat Tamisa pe sub toate podurile si-am vazut de aproape HSM Belfast, Docklands (zona industriala). In Greenwich Park, where everything is very green, am fost impresionati sa vedem o oaza de verdeata si liniste. N-am mai urcat pana la Royal Observatory. Tot in perimetrul parcului erau The Queen’s House, National Maritime Museum si pe malul Tamisei, foarte faina, o taverna cu terasa si afara, Trafalgar Tavern.

Marti: back to Cluj 🙂

 

 

  

 

 

 

 

 

 

 

De maine

Introducere:

Nimic azi. Nimic acum. Sau cat mai putin. Cat mai rar. Realitatea-i alta: I just can’t get enough. Zi de concediu medical, ultima. Stat acasa si citit online all day long. Ma dor ochii. In 40 minute tre sa adorm. Din pacate (sau nu) la asta nu pot zice „maine”.

Cuprins: 

Dar, de maine:

Nu mai intru pe messenger (asa rar, din an in pasti, sa nu ma uite lumea 🙂 )

Inca o chestiune ce nu se poate scrie aici ca-i politia calare-> stiu eu 🙂 este in curs de indeplinire

Dorm mai putin (somnul e pentru lenesi)

Citesc mai mult (asta sa devina obicei :))

Ma preocup mai mult de social media

Marketing – abordare larga si cuprinzatoare

Imi pun in aplicare ideea brilianta din seara asta 🙂 (processing)

O carte citava de bucate. Si un sort de bucatarie 🙂 Poate ma conving sa gatesc mai des. Sau, cine stie?!

Alerg (pe canalu morii in jos, sau in sus cand nu-s racita, cand nu-s la ciclu si cand sunt acasa :D)

Mananc fructe/legume zilnic (cat mai putina mancare gatita). Fierturile iarna.

Ideea de saltea corelata cu ideea de gimnastica 😉

Scriu mai des pe blog -> se impune ordinea si disciplina in drafturi + in restul documentelor (vai mie!)

Sa particip la  workshopuri interesante pana la sf anului (online/offline)

Sa cunosc mai multi oameni (ce ideal frumos 🙂 ) oho oho

Sa nu renunt la ideea de bicicleta si la a o incaleca

La Coriander de Jean Couturier (desucheat si nonconformist)

C-o sa ajung(em) in Paris (anul asta) -> CORECTEZ:  Alla zice ca cel mai fain e in Aprilie 🙂

Henry Miller (ce n-am inca, in principiu Sexus & the rest)

HTML

CSS

Sa ma intalnesc mai des cu prietenele  (inca nu-s imaginare, thanks God :D)

Planificarea si continuarea gestiunii cheltuielilor (se intampla deja, which is good) – o sa ajung departe :)))

Le-am scris  aici )nu sunt astea toate) ca sa nu le uit. Lumea si le-o fi scris la inceputul anului. Eu mi-am rezervat a doua jumatate 😀

Incheiere:

What if tomorrow never comes? De amorul artei poate ar trebui sa reflectam mai des (intr-un mod comico-tragic) la cum ar fi sa vadem pe strada doi oameni purtand pe-o targa un schelet, cum se intampla in Status Anxiety, aceasta fiind coborarea mortii in strada – adica o metafora (despre documentarul asta nemaiminunat asta tre sa scriu in alt post ca e mult si cuprinzator dar foarte fain). Pana una alta, enjoy Vanitas paintings. Ideea e sa nu renuntam la planurile noastre de dragul parerii celorlalti si sa nu uitam de ideile noastre si de implementarea lor (postul se vrea a fi un sut in fund, adica un alt pas inainte).  Ce conteaza e experienta noastra de viata si nu parerea altora despre experienta noastra. Cum ma intrebam (si intre timp mi-am raspuns) in alt post: care e cea mai importanta persoana din viata ta? Your answer is (should be) YOU. My answer is ME.

Flori si plante pentru barbati

Da, florile se ofera inclusiv barbatilor. I-am promis Alinei c-o sa scriu despre asta 😀 Florile nu sunt un destinate exclusiv femeilor. Cel mai clar si actual exemplu este la absolvire (ca tot e sezonul) cand se ofera flori si baietilor/barbatilor in devenire 🙂

Apoi alte evenimente potrivite pentru a oferi flori barbatilor sunt aniversarea, onomastica, mutarea intr-o casa noua (aici ar merge mai degraba plante si nu flori). Persoanelor importante sau cu multi bani, la care mergi in vizita si care desi stii ca au de toate si practic nu prea mai ai ce sa le duci, le cumperi tot flori sau plante ( pe langa barbati exista amintesc aici anexele -> deci florile sunt pentru femei in acest caz). Unele persoane prefera cadourile din flori personalizate, de genul: avion din flori, aranjament floral cu papion, buchet fantoma :D, aranjamente de craciun cu globuri, 1 fir de trandafir (albastru sa spunem) de ziua barbatului :p sau un trandafir alb. Da, tot pentru barbati 🙂 Aranjament floral in forma de tort, de ursulet, leu, scorpion (am inventat eu acum 🙂 ) etc. Sunt multe aranjamente florale pe care le-au facut colegele mele la floraria Magnolia. Nu mai pun si aici poze, le gasiti pe site, la Galeria Foto.

Florile taiate pot fi oferite in buchete si aranjamente create fie in cos (lor li se poate adauga o sticla de bautura – vin, sampanie) sau in vas, in functie de preferinte.  Dar pe langa florile taiate, multi barbati prefera mai degraba plantele (sau aranjamentele cu plante -> indeosebi cele de pus pe birou). Aranjamentele cu plante si accesorii. Alea de primavara sunt foarte frumusele, mai sunt aranjamentele de toamna (pot fi cu flori, plante, fructe, depinde de combinatie)

Sunt barbati care iubesc si ingrijesc plantele mai mult si mai bine decat femeile. Barbati care au colectii de bonsai, lucky bamboos, cactusi si o adevarata “jungla” de plante de interior 🙂 Cu siguranta, o planta oferita ca si cadou n-o sa-i lase indiferenti. Am avut surpriza ca unul din clienti (nu spun cine) sa isi boteze plantele „fetele lui” 🙂 cu nume haioase.

Din buchetele sau aranjamentele florale oferite barbatilor nu lipsesc urmatoarele flori:

–          Anthurium

–          Cale

–          Leucospermum

–          Hypericum

–          Leucadendron

–          Liatris

–          Bambus

–          Protea

–          Trandafiri albi/albastri/rosii

–          Heliconia

–         Ananas 🙂

–         Gloriosa (numele este de impact ;))

–         Helianthus (Floarea Soarelui – mai in gluma, mai in serios 🙂

–         Strelitia

si lista poate continua

Va continua

pese: Ah! Daca veti spune ca florile si plantele sunt cadouri gay, va spua ca va inselati 😀

pese 2: cu editarile de rigoare, aceste idei le-am postat si pe Facebook.

Quotes from fortune cookies

Inainte de-a arunca pumnul de hartiute din fortune cookies adunate de-a lungul ultimilor 2 ani si cumparate din Iulius (v-am zis ca am tendinta de-a acumula hartii dar macar astea nu-s nici colorate, nici cu noroi :)) am zis sa le scriu aici. Culmea, cam toate mi se potrivesc. Karma, only karma 😀

Seen with the eyes of love, everything is different.

There will be no problems at home

Those who ask will get answers

Today, destiny has prepared something for you.

You are getting the attention of those who have something to say

Be ready to forgive

First do the necessary, then the possible and suddenly you will reach the impossible

Today everything changes for you

A cottage and an apartment in the city would be ideal for you.

Today is the tomorrow that you have been waiting for.

Some games may cost you everything

Your hot-headed nature is going to stabilize

Truly understood, nothing can be bad

Your prospects are the best, accept it

You have to know what you want, otherwise you have to take what you get

You have plenty of talents

Don’t get stresses by others

Everything you do now is successful

Best chances! You should use every opportunity

Total enery and great perspectives. With perseverance, you’ll make it

Nice speeches should be followed by actions

This is the beginning of an unforgettable journey

You should arrange your finances in order to improve your social position

You’d better not accept something you do not really want

You love freedom and become a rebel if someone tries to hold you

Luck is waiting at the end of the rainbow

Someone takes care of you with love and friendship

Some advice from other

Don’t lose your esteem for small things

The more often you use your well, the more water it’ll give

A small fish on the table is better than a big one in the river

With your courage and your energy you can carry others away

Your luck is extremely connected with your opinion about life

Banting

Sex, philosophy and water/tea.

No sex these days. Instead of sex, better sleeping.

I know, I know, sleeping is for lazy people.

Philosophy: just leafing and rather reading.

Rather reading than understanding.

Yeah, cause these days I’m ill.