Scriu acest articol deoarece am observat ca pana si Tudor a repetat de cateva ori in primul articol cuvantul „covrigi” si asa mi s-a aprins beculetul. Din obiceiurile sanatoase pe care ar trebui sa le avem, putem (sau ar trebui) sa excludem consumul de covrigi si covrigei. Sa vedem de ce anume sunt covrigii nocivi.
Am primit in urma cu ceva timp un email de la Alexandra.
„Acum citeva zile eram la bucataria firmei si sporovaiam cu femeia de serviciu care ne povestea ca, in trecut, a lucrat la o fabrica de sticksuri si covrigei. Zicea femeia ca inainte de-a fi bagati la cuptor, se toarna peste ei soda caustica. Ca sa fiu cinstit, mi s-a parut absolut idioata istoria si i-am replicat ca nu pot sa cred asa ceva, ca probabil se insala.Ea a insistat precizind ca treaba ei era sa dizolve praful de soda in apa, dar atunci cind se stropea pe maini, se irita rau pentru ca era foarte acida. In timp ce discutam, a aparut un coleg care a zis ca stie de mult de asta fiindca un amic lucreaza la o fabrica mare de panificatie si i-a povestit ca se pune soda pe covrigei si sticksuri. Am plecat acasa destul de confuzat si am luat in drum o punguta de sticksuri. Pe lista de ingrediente erau lucrurile banale, cum e faina, apa, sarea, dar si citeva E-uri. Ca sa ma lamuresc le-am cautat pe net si am descoperit cu uimire ca unul dintre ele, mai exact E524, chiar asta este in realitate: soda caustica. Deci in mod oficial, producatorii de sticksuri si covrigei recunosc cu onestitate ca toarna soda pe produse. Sunt E-uri inofensive, unele foarte periculoase si cele mai multe despre care nu se stie exact cit de periculoase. Mai departe, m-am intrebat pentru ce dracu e nevoie sa se puna tocmai soda pe covrigei si am cautat pe net. Am gasit multe informatii si se pare ca e un subiect cunoscut de mult timp. Explicatia este ca soda face ca la coacere sa se formeze un strat caramelizat si crocant. Deci, ca sa fie crocant, se pune soda care da si un gust anume, usor de recunoscut, si chiar un miros specific. “Cica, secretul cojii maronii, lucioase si usor intepatoare la gust, care se desprinde usor de pe pretzelsul bavarez, este scufundarea acestora intr-o baie de soda caustica inainte de a fi bagati la cuptor!! „Ca fapt divers, majoritatea sticksurilor pe care le mancati au trecut si ele printr-o baie de soda caustica (puteti testa asta cu varful limbii pe un stick, unde veti simti un gust usor chimic si intepator, de sapun sau detergent). Evident, este vorba despre o concentratie de doar 3% (30g / 3 linguri de soda la 1L de apa), iar rolul acestei bai bazice (dupa cum am invatat noi la chimie) este de a reduce aciditatea de la suprafata covrigului, permitand amidonului din coca sa se transforme in zahar, care se va carameliza frumos si elegant.”
Punct.
Sursa pare a fi siteul suntsanatos.ro sau dar nu am gasit exact articolul sau mai degraba Radio Metafora (nu, aceasta nu e o metafora). Ok. Ce ar mai fi de adaugat?
Caror tipuri de covrigi se aplica mai exact substanta asta?
Am intrebat o fosta colega care a lucrat la o covrigarie daca stie ceva pe tema asta, avand in vedere ca a lucrat unde sub ochii ei se faceau covrigii. Raspunsul a fost: ca li s-a spus ca acea substanta sau „solutie” e dintr-un fel de caramel mai diluat 😐 Right.
M-am uitat de curiozitate si pe ambalajul unei pungi de covrigei Croco Brezel din Auchan pe principiul seeing is believing.
Covrigei sarati. Ingrediente:
Faina de grau (75%), ulei de palmier (6%), sare (max 6%), extract de malt, drojdie, agenti-de-afanare: Bicarbonat de amoniu E503, corector de aciditate: hidroxid de sodiu E524, antioxidanti: metabisulfit de sodiu E223. Contine gluten si poate contine urme de susan.
Am inceput sa caut si intr-adevar, E524 = soda caustica. Asa am descoperit si o aplicatie (inca nu am folosit-o) care ne poate ajuta (in cazul in care ne e prea lene sa citim ambalajul produselor) in depistarea si descifrarea E-urilor pe care acestea le contin.
Aceasta substanta nu se aplica probabil covrigeilor de casa. De asemenea, am mai verificat sa vad ce scrie pe ambalajul covrigilor de Buzau, marca Boromir (nu scrie deci se pare ca nu au). Despre ceilalti, bavarezi, de la Kaufland, cum zicea Alexandra, nu ma pot pronunta.
Concluzie: Nu ne ramane decat sa citim ambalajele produselor, sa fim constienti de ceea ce mancam si o idee mai intelepti in ceea ce priveste consumul de alimente procesate.
Dar vai! 