Cluj-Napoca-Bucuresti dus-întors la cuşetă

Am vrut să vă spun că m-am simtit foarte bine la Bucureşti. M-am cazat la Mădălina şi am avut prilejul ca după conferintele de la GPEC din prima şi a doua zi (în prima zi am chiulit de la ultimele 2 prezentări dar le-am urmărit în slide-uri: Gabriela Chesaru, Buburuza.ro: Să vorbim despre femei

şi  Cristian China Birta (Chinezu): Social Media şi Comertul Electronic:

să merg în centrul vechi unde m-am întâlnit cu Adela, cu Mihai şi alţi prieteni de-ai lor (Maria, George, Cristi). Am fost foarte plăcut surprinsă de străduţe, de terase, de îmbulzeală, de gălăgie, de suporterii spanioli (am aterizat taman în mijlocul lor).

Învârtindu-mă eu pe acolo am găsit întâmplător şi Papiota (vă rog să mergeţi dacă eu nu ajung că pare fain rău :D) despre care i-am zis unui prieten că citisem pe metropotam.ro, prieten, cu care culmea deşi am vorbit în ziua respectivă la telefon, nu am reuşit să ne întâlnim (planificat) ci din întâmplare. Ca-n filmele stupide. Pe trecerea de pietoni, ne-am intersectat la semafor la Unirii.  Eu cu Cristina, el cu prietena. Am zâmbit şi am mers mai departe fiecare cu treaba sa. Karma, ce să mai.

Despre mersul cu trenul la vagonul cuesta (de dormit, pentru cine are dubii :D). Habar n-aveam exact cum e aşa că mi-am cărat un fel de păturică. Fiţe. De fapt lenjeria de pat e de unică folosinţă, sigilată şi foarte subţire, ca să nu spunem aproape…transparentă. Un fel de hârtie japoneză, dacă ştiti la ce mă refer.

Cam aşa:

A fost prima oară când am mers cu trenul la cuşetă. La dus mi-am ales patul de sus, aşa am zis că vreau la agenţie iar la întoarcere am zis că jos ca să experimentez şi altfel :)) numai că am nimerit taman la mijloc. Mdeah, păţăşti.

Mi se pare foarte tare la cuşetă pentru că m-am odihnit foarte bine şi dup aia n-a mai fost nevoie să dorm ca să-mi “revin”, am plătit mai mult dar am recuperat timp pe care l-aş fi pierdut dormind (din asta înţelegeţi ce mult îmi place să dorm 0.o). Până acum de câte ori mergeam la Bucureşti călătoream normal, la clasa a II-a sau la clasa I pe vremea bună când aveam premise CFR😀

La plecare am mers cu nişte tineri chiar OK care mergeau la Bucureşti la nu ştiu ce repetiţii. Băieţii au fost foarte drăguţi, au urcat bagajul tuturor în locul special amenajat deasupra “paturilor”.

Ei, la întoarcere în Cluj, aşezându-mi eu frumuşel cearceaful tip hârtie peste plapumă mai mult de formă că doar aveam păturica, domnul de la “etajul” 2 de vizavi, din patul numărul 82 a concluzionat după nici 2 fraze schimbate: ““domnişoară, eşti tare îndrăgostită”.  La întoarcere, am venit în vagon şi de fapt şi în compartiment cu nişte indieni (erau 7 persoane iar compartimentul e de 6) care m-au rugat pe mine şi pe o doamnă care mergea în Câmpia Turzii să ne mutăm în alt compartiment ca să stea ei toţi împrună. Zis şi făcut. No problem. Erau vreo 4 fete şi 2 băieţi. Horror de gălăgioase, în rest ok.

Ce-mi mai place la cuşetă: că biletele le ia controlorul (prima oară zic nu, nu, vă rog să mi-l înapoiaţi şi omul s-a uitat cam urât :))) şi le înapoiază călătorilor înainte de ajunge la destinaţie dar nu înainte de a-i trezi. Ce frumos, aşa nu rişti să ajungi cine ştie pe unde mai ales dacă nu auzi nimic în somn.

Mai multe poze pe facebook.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s