Cum văd liliecii?

De Paşti am mers în parcul Buila-Vânturariţa, la Schitul Pătrunsa şi ne-am perindat printre altele (revin) şi prin Peştera Liliecilor.

Aţi ghicit. Post despre lilieci 😀

Câteva poze cu nişte creaturi înspăimântătoare. Am aflat de la colegul Bogdan că în Cluj o doamnă a depus plângere la primărie şi la pompieri că are lilieci în pivniţă şi nu poate intra pentru că i-e frică. Hmm, cam horror.  Nici mie nu-mi plac liliecii. Mi se par dizgraţioşi din cale afară ca să nu zic altfel, dar ce-i interesant despre ei e că ei văd, nu-s orbi.

Photos by Ştefan

Citeam în A doua carte a ignoranţei de John Lloyd şi John Mitchinson că din cele circa 1100 de specii de lilieci existente în lume, niciuna nu este lipsită de vedere, mulţi din ei văzând foarte bine şi ideea că liliecii nu au nevoie de ochi pentru că se orientează exclusiv prin ecolocaţie  – sau sonar – e absurdă. Liliecii au ochi mari (cei frugivori) cu ajutorul cărora se orientează şi îşi găsesc hrana – fructe. Ecolocaţia nu e foarte utilă în localizarea unui tip de hrană care nu se mişcă. Pentru găsirea fructelor, aceşti lilieci se folosesc de dezvoltatul lor simţ olfactiv.

Liliacul-vampir (Desmodus rotundus) e singurul care se hrăneşte cu sângele mamiferelor. Nu numai că nu e orb, dar poate vedea o vacă de la 120 de metri distanţă, pe un întuneric total, în toiul nopţii.

Chiar şi microliliecii – care se hrănesc cu insecte şi folosesc sonarul pentru a se orienta – îşi folosesc ochii (mult mai mici) pentru a evita obstacolele, a zări obiectele şi a-şi da seama la ce înălţime zboară. Şi ei au o bună vedere nocturnă.  Fiindcă sunt animale active noaptea, văd în alb şi negru. în timp ce liliecii frugivori percep culorile pentru că sunt activi ziua.

Am mai citit că unii oameni, mai precis populaţia Chamorro din Guam fierbe liliecii frugivori uriaşi, numiţi şi „vulipi zburătoare”, în lapte de cocos şi îi mănâncă în întregime, cu tot cu aripi, blană, etc.  Obieciul poate explica de c emulţi membrii ai acestei populaţii suferă de o boală foarte rară şi teribilă afecţiune neurologică, demenţa Parkinson-maladia Lou Gehrig.

Liliecii se hrănesc cu cicadacee toxice, iar neurotoxinele din plante (aromatizate cu cocos) ajung în organismul nefericiţilor oameni.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s