Excurs despre taximetrişti

Făcând abstracţie de faptul că e 8 Martie azi e clar că n-o să scriu nimic legat despre asta. Aşa că postul de azi (un draft de fapt) e despre taximetrişti. Taximetriştii sunt extraordinari (de la început vă spun că mie îmi face plăcere să discut cu cine se poate şi mai ales CE se discuta, mai puţin despre vreme).

Cu unii poţi schimba mai mult de două vorbe sau chiar câteva fraze şi chiar stabili o conexiune (sau nu) între punctul X şi punctul Y. Acum o săptămână şi ceva, seara, i-am zis unui moşulică că  pe Emil Isac la Cafeteca, nr. 11 trebuie să ajung şi l-am întrebat dacă ştie unde. Da, cum să nu! a zis. Bine, să trăiţi. Unii continuă conversaţia, alţii nu. Unii  se simt jigniţi şi încep ” Da, cum, domnişoară să nu ştiu că doar cunosc oraşul ăsta mai bine ca ____” sau „Fac taximetrie de ____ ani, sau „nu-s de ieri pe maşină”.

Alte aspecte:

La unii în maşină miroase îngrozitor (înţeleg că e frig afară, ei sunt înfofoliţi şi mă gândesc că nu e confortabil să lucrezi cu haina pe tine dar ce scuză să le găsesc că put, că-s nespălaţi, că în maşină e un aer îmbâcsit de îţi cade nasul?) Tot ce poţi face e să-ţi aminteşti că ai o eşarfă frumos mirositoare. Dragi taximetrişti, vă rog eu, spălaţi-vă!  E neplăcut când  facem câte o grimasă (mă şi văd din exterior) când ne urcăm cu voi în maşină. Atenţie, parfumul nu înlocuieşte nespălarea! Sau mai aerisiţi şi voi, că în multe maşini predomină un miros acru.

La unii miroase excesiv a „parfum”, a deodorantul ăla (de cele mai multe ori prost ales) din benzinărie dar mai sunt şi domni în maşina cărora am urcat şi la care a mirosit genial şi era curat (ăstora le-am şi zis că apreciez că miroase ok şi că e curat).

Alţii îi văd că sunt încântaţi să mă revadă şi încep conversaţia  „pe dumneavoastră v-am mai dus”, „da, tot acolo”, „dacă n-aţi fi spus dumneavoastră eu n-aş fi zis nimic” (mi s-a întâmplat faza asta că lately am tot circulat cu taxi mai ales dimineaţa din cauza faptului că sunt o matinală), unii se întorc pe jumătate către tine când conduc, alţii flirtează (de obicei cei mai tineri) în oglinda retrovizoare, în care se uită „să se asigure”, unii trag cu ochiul să vadă cu ce eşti încălţată şi dacă ai şi tocuri atunci e şi mai appealing să-şi arunce o privire, unii nu vorbesc cu tine deloc că doar nu-i plăteşti să vorbească cu tine, vorbitul nu e taxat aşa că tac. Nici eu nu-s conversational mereu. Depinde, când cum. Mai sunt cei care atunci când vorbesc spun numai prostii. Aiaai bine ar tăcea! Îndeosebi vorbesc despre vreme. Boring (#fail).

Ultima chestie faină pe care am auzit-o de la un taximetrist a fost că din Munţii Făgăraş se vede în unele zile pe an, când cerul e foarte senin, Marea Neagră (între timp mi-au mai confirmat 2 tipi).

Unora mie îmi place să le inspectez ochii în oglindă. Alţii înjură când nu le iese şusta şi zic „mă scuzaţi dar…şi urmează o serie lungă de explicaţii pentru care au înjurat (dăm skip).

Alţii sunt foarte calmi încât te enervează cât de calmi pot fi. Tu îi spui că musai să ajungi repede şi el, n-are nicio treabă. Cumva pasiv. Deşi dacă aş agita spiritele după spiritul meu (mda, nu chiar pe toate) nu ştiu ce ar ieşi.

Mai sunt cei care te fac să aştepţi (ei sunt cei nesimţiţi) pentru că le e lene să vină cât mai aproape de tine şi mergi tu ca un gentleman. Sau care, atunci când ai bagaje şi aştepti să vină să-ţi deschidă portbagajul şi ei se fac că n-au observat. E clar că lor nu li se lasă bacşiş pentru nesimţire şi gata. Cu ei nici nu se conversează. Ca să nu mai menţionez taximetriştii care îţi deschid uşa sau îţi pun în mână/spate bagajele (foarte puţini).

Taximetriştii sunt oameni de treabă dar pot fi şi porci. Unii te ocolesc şi te învârt pe vreo câteva străzi pentru 1-2 lei în plus şi urăsc asta. Bacşiş, ciuciu! Ca şi cum te-ar vrăji înainte să ajungi la destinaţie şi pentru asta îi urăşti. Sau mai nou spun că pe strada X se lucrează (aşa o fi – sau nu).

Mai sunt taximetriştii care conduc o rablă dar care-s foarte mândri şi potenţi să spunem aşa. Eram într-o dimineaţă în maşină cu un nene care s-a metamorfozat din şofer de taxi în pilot de formula 1 şi nu exagerez (un fel de rege al şoselelor) şi am ajuns astfel la timp. Unii conduc ca nişte mămăligi, cu 5 km/oră (nu toţi au 3 viteze) şi trag de timp până se face iar semaforul roşu ca să mai aştepti încă o dată deşi au timp suficient să treacă de el mai ales când nu e aglomerat. Dar nu!

Altul, de fapt vă mărturisesc că singurul din toţi de până acum (deşi pe acolo am venit mereu până acum), după ce m-a întrebat dacă lucrez la Magnolia şi i-am zis că da, când am trecut pe lângă catedrala Ortodoxă şi-a făcut cruce (crecă de asta mai mult).  Dar mai sunt şi băieţi care îşi fac cruce chiar la Biserică, numai că unii nu vor ca prietenele de la distanţă să le ştie tabieturile de duminică şi îşi pun mamele să le mintă în cazul în care ele îi sună, să le spună că sunt plecaţi cu bicileta, după pâine (nu, nu iarna). But that’s a sweet lie. Merge.

Mai sunt taximetriştii care ascultă un radio penal (nu dăm nume că nu-i frumos) sau cei care îşi comunică la telefon că urmează să se întâlnească nu ştiu unde la cafea, că de dimineaţă nu prea au de lucru.

Atât despre taximetrişti. Am auzit că cei de la Nova nu sunt tocmai reliable şi vin foarte greu la comenzi (n-or avea maşini). Eu circul cu Napoca Taxi (vin repede) şi cu Pro Rapid. Ok ar mai fi Terrafan şi cam atât. Diferenţe de preţ nu cred să existe între ele sau poate n-am observat eu pentru că nu m-o interesat.

Sursă foto

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s