Perle despre flori

Azi o să vă livrez nişte perle despre flori.

Bărbaţii sunt generoşi dar sunt şi zgârciţi. Azi vorbim despre ambele tipuri. Dacă mă gândesc, aş putea face şi un studiu având în vedere experienţa cu flori şi cu tipologia bărbaţilor care comandă şi trimit flori prietenlor/iubitelor (există o oareşice diferenţă), a celor care nu o fac şi a femeilor care îşi trimit singure flori.

De Sf Valentin bărbaţii au trimis multe flori. Pardon, foarte multe. Uimitor de multe (cu 50% mai mult ca anul trecut).

Aş putea să fac un studiu de caz sau mai degrabă o radiografie a profilelor bărbaţilor care cumpără şi trimit flori iubitelor (celor cu care am vorbit la telefon că în zilele aglomerate mi se schimbă atribuţiile) dar parcă mai bine nu, mai grăitoare şi amuzante sunt exemplele:

–         multe comenzi cu expeditor anonim (ex: din ele  – 1 singur expeditor şi 3 destinatare) care a sunat să ne roage să-i trimitem confirmare prin SMS la fiecare din ele (după ce lăsase deja comenzile în magazin). Mai naşpa a fost că după ce băieţii au luat comenzile (verifică cine, ce cum, transmite-le să trimită SMS). Da, numai că dacă expeditorul primeşte confirmare numai la 2 comenzi (par hasard!) din cele 3 cu acelaşi mesaj grosier scris aici de mine că de fapt e altul: „Mulţumim pentru comandă. Livrarea a fost efectuată” – cum ştie care din cele 2 destinatare o fi primit florile?!??! – le ia şi le sună. Probabil.

–         alt domn a comandat 2 buchete, ambele în sume mari dar nu spun ce sume (buchetele puteau fi si identice). Unul pentru soţie, altul pentru amantă (mereu ne precizează asta, nu cumva să se confunde – şi că soţia poate fi contactată numai în cazul morţii lui :)))). Deci: mesaj 1 pt buchetul soţiei: Pusi. Mesaj 2 pt buchetul amantei: Pusi (zice). Întreb: acelaşi mesaj? Zice: Da, nu am alte fantezii. (#fail)

–          livrare cu expeditor anonim cu mesajul: „Sună-l pe cel pe care îl iubeşti”. Mda, îmi imaginez femeia cu buchetul într-o mână şi cu telefonul scormonind contactele în cealaltă). Dificilă situaţie. Poate ai mai mulţi admiratori. Dacă femeia nu ştie cine i le-a trimis (poate să nu fie cel pe care-l iubeşti unde iubirea poate fi ce nu credem că e de fapt – după cum vom vedea mai jos), creează frustări bărbatului care aşteaptă să fie sunat. Ar merge şi de test pentru cei tari de înger să testeze gheaţa la mal.

–          o doamnă/domnişoară a sunat să întrebe din partea cui a primit ma devreme florile 0_0 ca să ştie cui să mulţumească.  Se ia primul telefon şi se sună expeditorul. Îl întreb dacă e ok să îi comunic destinatarei cine e expeditorul la care era scris numai prenumele. Îl întreb deci şi el zice: ştie ea de la cine. Îi spun: păi nu, nu ştie, că de asta a sunat să întrebe. Spuneţi-i că de la mine (pe comanda era trecut doar prenumele – R de la un prenume, nu contează care). Ok,  R şi mai cum? :))) Atât, zice.

–          un domn sună că nu s-au livrat florile într-o localitate din România (dorea confirmare la aproape 21:00). Zic: sunteţi sigur că nu s-au livrat? Zice: da. Întreb: le-aţi trimis cu un mesaj? Zice: nu. Ah, aţi trimis anonim? (i-am spulberat iluzia şi am auzit un suspin🙂 Haideţi că mă interesez. Revin. Ba da, a fost livrat, zic. Nu aţi primit niciun feedback? NU! Îmi pare rău, zic. Se mai întâmplă (zice el)

Despre cei care nu comandă/trimit flori iubitelor (acum că e recent Sf Valentin, vorbesc de ziua asta dar de fapt ideile se aplică oricând tipologiei ăsteia; am înâeles că unii nu sărbătoresc Sf Valentin ci Dragobetele sau nici pe alea dar nu despre ei e neapărat vorba). În genere, bărbaţilor care nu cumpără/trimit flori de obicei, li se mai sune că sunt chibzuiţi, atenţi cu banii şi alte eufemisme care să mascheze acest defect care pentru mine e unul care îl descalifică pe bărbat în faţa altora. Bărbaţii s-au săturat să dea peste femei materialiste (am dat glas vocii mele masculine care empatizeză profund cu ei ma ales acum când scrie articolul) cărora să le plătească ei totul (ele se numesc profitoarele) şi din cauza asta au cam căzut în extrema cealaltă unde nu le şade bine. Deloc.

M-am trezit cu o imagine în minte browsuind flori (hai să-i spunem fantasmă pentru că aşa ceva e imposibil să se întâmple cuiva, în lumea reală): a bărbatului pus în faţa faptului de a cumpăra flori, prin flori înţelegând de la un simplu fir până la n fire (buchete, aranjamente, nu contează).

Bărbatul nostru se scormoneşte în portofel până la ultimul leu (i-aţi văzut şi pe voi pe bărbaţii care îşi trec mâinile peste buzunarele cămăşii pipăindu-se să vadă dacă n-au şi acolo bani şi api în buzunarele de la pantaloni dar şi ca să fie siguri şi în buzunarele de la geacă – imaginea asta mă amuză teribil  şi are rolul de a ilustra inutilitatea portofelului)  şi care se încruntă pentru că nu ştie (de data asta din pricina banilor) dacă să cumpere  un buchet cu 3 trandafiri sau unul cu 5 sau 50 trandafiri. Şi atâta se gândeşte încât până la urmă ajunge să cumpere un simplu fir. Pentru că intenţia contează. Unele aşteaptă luna de pe cer, altele se mulţumesc şi cu 1 fir de ghiocel în timp ce altele chiar nu aşteaptă flori (dacă vă vine să credeţi există şi femei de genul – un număr infim probabil)

La polul opus sunt doamnele, domnişoarele care îşi livrează flori singure (ele se iubesc pe ele însele)

Nu ştiu ce ar putea sta în spatele unui astfel de gest dar cazuri de genul ăsta vă spun eu că există.  Hai să menţionez câteva cauze ca şi cum aş înţelege despre ce e vorba:

– nu are cine să  îi cumpere

– are cine numai că cineva-ul nu îi cumpără (dacă e un ins pragmatic poate se gândeşte că decât flori, mai bine altceva, nu?!) şi mai grav e când şi le trimite cu un mesaj scris şi semnat ca fiind din partea lui (ceea ce clar nu e aşa)

– vrea să îi facă geloşi pe alţii (colege de birou, etc) sau chiar pe lângă cel de lângă ea (probabil lui i se rupe – nu am găsit altă expresie – de la cine primeşte ea flori sau poate că nu; depinde).  Niciodată nu se va afla cine trimite flori cui pentru că de asta există confidenţialitate😉 dar vreau să vă spun că există cazuri numeroase de genul ăsta, mai ales în preajma sărbătorilor care vin ( Dragobete, 1, 8 Martie).

De ce nu trimit bărbaţii flori femeilor:

– pur şi simplu nu vor (zic ei că nu merită efortul)

– de zgârcenie

– de jenă (am auzit că îi spune frică de fapt) faţă de persoana căreia i le oferi (e o jenă, pur şi simplu, ţi-e nu ştiu cum să te prezinţi cu un buchet de flori în faţa cuiva; da, poate e dificil şi înţelegem – în cazul ăsta (în care chiar vrei să i le oferi) îi poţi trimite la domiciliu sau unde o fi

– de ruşine faţă de colegi (cum să te vadă x că tu faci o comandă sau te gândeşti că e naşpa să te trezeşti cine ştie pe unde cu un mesaj de mulţumire pentru flori? (o să vadă ceilalţi, nu, nu-i bine!)

– eşti un macho (să oferi flori e old school stlye) şi să oferi flori e un sentimentalism ieftin. Ce-o să creadă despre tine?

Concluziile de Sf Valentin (legat de flori) le trageţi voi. Eu doar vă ajut.

Ar fi interesant să scriu şi de ce vor femeile să primească flori din partea bărbaţilor numai că partea mea feminină se pare că nu mă prea ajută în seara asta şi singurele explicaţii ar fi: pentru că-s faine (florile)  şi ca să vezi că îi pasă, plus că-ţi fac ziua mai frumoasă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s