Jocul seductiei de Niel Strauss

O carte interesantă despre seducţie, văzută drept arta de a aranja scena pe care doi oameni aleg să se dezvăluie unul altuia, dar o treabă nu tocmai onorabilă după cum veţi vedea. O carte pe care abia am asteptat s-o citesc de când am cumpărat-o de la anticariatul Socrate de la parter din Iulius Mall (tot acolo am văzut şi cărţi de Rodica Ojog-Braşoveanu, autoarea inegalabilului titlu „Bărbaţii sunt nişte porci” -> ce generalizare enervantă, nu?!) cu 25 de lei, dar pe care am simțit în aceeaşi măsură s-o termin de citit ca să pot selecta esenţialul pe care l-aş putea rezuma (teoretic) într-o propoziţie şi astfel să mai reduc din bullshitul inevitabil pe care cartea îl conţine: Seducţia începe atunci când femeia spune nu…dar de ce să mă limitez la o propoziţie sau la o ecuaţie (Interes + atracţie + seducţie= sex ) când pot scrie 8 pagini?!

Atenţie, urmează un post lung!

Într-o frază, despre carte: personajul principal, un tip amuzant şi totuşi lucid, se simte lipsit de valoare. Intră într-o organizaţie, merge la seminarii organizate de cei mai mari seducători, ajunge să le predea altora ce învaţă el experimentând şi purtându-şi elevii pe teren încât să observe cum se face, ce funcţioneeză şi ce nu, apoi se împrietneşte artiştii seducţiei, ajunge să organizeze el seminarii. Pe măsură ce învaţă ajunge să aibă tot mai mult success la femei (ele sunt atrase de success şi stil de viaţă). La un moment dat toate acţiunile se transformă în nişte automatisme, se mută într-o casă mare şi frumoasă şi de acolo începe declinul lui şi al altora. Se iscă diverse scandaluri între cei care locuiesc acolo şi ajunge să se îndrăgostrească. Previzibil, nu? Ei, dar nu de o tipă comună ci de o tipă, Lisa, care nu-i prea joacă după cum îi cântă el. O deosebită ce nu putea fi cosultată, ce să mai). Şi pentru că sunt de treabă, vă spun şi cum a reuşit din perspectiva autorului: “Secretul pentru a face pe cineva să creadă că e îndrăgostit de tine este să-i ocupi permanent mintea şi asta făcuse Lisa cu mine. Mă respinsese şi mă rănise psihic în timp ce mă încuraja doar atât cât eu să continui să o vânez”). Nice, huh?!😀

Cartea e dedicată miilor de oameni cu care autorul (ipostaziat in personajul principal) a discutat prin baruri, cluburi, magazine, aeroporturi, băcanii, metrouri, ascensoare în ultimii 2 ani.

Autorul e sincer (atât cât permite literatura) deoarece recunoaşte că în spatele tuturor trucurilor sale stă un singur scop: acela de a seduce (şi a abandona) recunoscând astfel: „cu cât deveneam mai bun, cu atât mai puţin iubeam femeile” (naşpa adică)

În conformitate cu ceea ce crede un alt personaj din carte, Mistery, un alt expert, e nevoie în medie de 7 ore ca o femeie să fie condusă lejer de la o simplă întâlnire la o partidă de sex. Aceste 7 ore se pot petrece într-o singură noapte sau pe parcursul câtorva zile: abordarea şi discuţia, o oră, vorbitul la telefon, altă oră, întâlnirea pentru a bea ceva, două ore, vorbitul la telefon , altă jumătate de oră, apoi, la următoarea întâlnire, pierdut timpul (observaţi, daa?) încă 2 ore înainte de a ajunge împreună în pat (asta cu vorbitul la telefon atâta timp e discutabilă în sensul că daca e s-o luăm aşa sunt unele fete care nu sunt atât de locvace şi atunci trebuie întâlniri mai dese – cheia marilor succese.

Ideea este că femeile sunt mai perceptibile decât bărbaţii. Depistează instantaneu minciuna şi dusul de nas. Ca atare, un artist al seducţiei trebuie ori să-şi cunoască bine oferta – şi să creadă cu adevărat în ea, – ori să fie un foarte bun actor. Orice bărbat care discută cu o femeie şi simultan îşi face griji legate de ceea ce va crede despre el va eşua. Asta e ceea ce se numeşte „homeostaza socială dinamică”.  Sunteţi constant copleşiti , pe de o parte de dorinţa voastră puternică de a face sex cu o tipă, iar pe de altă parte de nevoie de autoprotecţie atunci când abordaţi pe cineva.

Motivul acestei temeri e unul ce ţine de evoluţie şi anume  de o existenţă tribală, în cadrul căreia toată lumea dintr-o comunitate ştia când un bărbat este respins de o femeie. Tipul respectiv era ostracizat şi genele lui erau exterminate fără milă. Ideea este de a deveni experţi în arta de a vă simţi bine (cum spun şi dragii de la Fii bărbat care apropo, sunt curioasă dacă au citit această carte?!) „În lumea aceasta există bărbaţi care urăsc femeile, care le fac ticăloase şi curve. Astfel de bărbaţi nu sunt artişti ai seducţiei. Artiştii nu urăsc femeile, ci se tem de eleȚ.

Prin simpla autodefinire ca artist al seducţiei – un titlu câştigat exclusiv în urma răspunsurilor femeilor – oricine se auto-condamnă la a-şi trage toată stima de sine şi identitatea din atenţia acordată de sexul opus, asemănător modului în care un artist de comedie (bună comparaţia) depinde de reacţiile publicului său.  Dacă oamenii nu râd, atunci omul nu e amuzant.  Ca atare, sub forma unor mecanisme de apărare ale stimei de sine, unii artiști au dezvoltat tendinţe misogine în procesul de învăţare”.

Ca să seduceţi femeile, ca să le stimulaţi în a-şi asuma riscul de a spune da, trebuie să vă cultivaţi curajul şi să fiţi dispuşi să abandonaţi zona proprie de confort personal. Altfel spus, ca să câştigi o femeie (sau un bărbat, vin şi eu să zic), trebuie să fii dispus să rişti la pierderea ei/lui. Cam de asta cred că mi-a plăcut mie cartea😀

Cartea deşi e dedicată în speţă bărbaţilor, cred că se poate aplica foarte bine şi femeilor. Cine a zis că numai bărbaţii pot fi nişte seducători? O să citiţi despre cum să abordaţi indirect femeile, pe ocolite, pentru că întotdeauna există şi o intrare laterală.

Aşadar:

Pasul 1: selectează o ţintă (observaţi un limbaj de..lemn :)))

Pasul 2: apropie-te şi începe lupta (un limbaj agresiv)

–          Nu trebuie să faci niciodată ce fac altii. Niciodată. Femeile sunt sătule de tipi care pun aceleaşi întrebări standard: „De unde eşti?”, „Cu ce te ocupi?” (cam aşa-i)

–          Formatul de bază e: găseşte, atrage, cunoaşte, închide.

Mi-a plăcut aici genul de abordare care spune că atunci când te apropii de gurpul ţintă, cheia constă în ignorarea femeii dorite în timp ce „atacatorul” îi câştigă pe prietenii ei. Dacă ţinta este atrăgătoare şi obişnuită ca bărbaţii să roiască în jurul ei, artisul (seducţiei) trebuie să o intrige prin a pretinde că nu e deloc afectat de farmecul ei. Acest lucru e ceea ce se numeşte „COSULTĂ”: nici compliment, dar nici insultă, ci ceva intermediar: o insultă accidentală sau un compliment mascat. Scopul unei cosulte este acela de a coborî stima de sine a unei femei , în acelaşi timp afisând clar indiferenţa faţă de ea – de ex, spunându-i că are ruj pe dinţi😀 sau oferindu-i o pastilă de gumă după ce vorbeşte (horror, nu? dar cu atât mai amuzant) sau faza cu adulmecatul părului urmând să-i spui „Miroase a fum. Dar sub asta se ascunde un miros extrem de ademenitor”

Câteva caracteristici ale masculului:

–          Zâmbetul (afişîndu-l vă arătaţi disponibilitatea, capacitatea de a fi amuzant şi de a fi cineva)

–          Buna-creştere

–          Simţul umorului

–          Conectarea cu alţi oameni

–          Capacitatea de a deveni centrul adunării

Dacă vreţi să puneţi mâna pe tipele din capul listei (sau pe cele care vi se pune pur şi simplu pata dacă tot e să vorbim la plural), trebuie să învătaţi teoria păunului care sună cam aşa: pentru a trage cele mai dorite femele ale speciei, masculul trebuie să iasă în evidenţă într-o manieră sclipitoare şi plină de culoare. Echivalentul cozii sclipitoare e o cămaşă sclipitoare (aşa e scris în carte), o pălărie elegantă şi bijuterii (eu le detest la bărbaţi: lanţuri, inele, bleax!) care luminează în noapte – adică, tot ceea ce dispreţuise personajul considerându-le de prost gust. De fapt nici femeile nici bărbaţii cred că nu au nevoie neapărat de o expoziţie de modă atâta vreme cât imaginaţia este activă şi aşa cum îmbracă pe cineva tot aşa şi dezbracă (completarea mea, dragi băieţi şi fete). Revenind, o să vă spun mai jos despre poze. Reţineţi exemplul. Mie ăla mi se pare foarte bun.

Pe lângă cele de mai sus e nevoie de un spărgător de gheaţă  (un scenariu pregătit dinainte, folosit pentru a începe o conversaţie cu un grup de necunoscuţi; primul lucru pe care trebuie să-l ştie cineva care vrea să cunoască femei)

Exemplu din carte: când vezi un grup în care se află o tipă care îţi place poţi spune aşa: “Hei, se pare ca adevărata petrecere se dă aici. Apoi te întorci spre tipa pe care o vrei şi  zici: Dacă n-aş fi homo, ai fi a mea” (vă cam daţi seama ce înseamnă să afirme tipa că e lesbi. Crecă ar face o oarecare senzaţie în capul tipului).

Odată ce tipa e atrasă de tine, nu mai contează dacă ai afirmat că eşti homo sau nu. Nu e minciună, e flirt (apropos, Gloria, de întrebarea dacă ştii câte kilograme are un urs polar – ce nonsense să te întrebe cineva aşa ceva, deşi te prinzi că e o replică de agăţat, cel puţin te amuzi! Şi daca-ţi place tipul îi răspunzi sau îi spui frumos la revedere). Hmmm, aş putea pregăti şi u post cu întrebări de agăţat, dacă stau mai bine să mă gândesc, sub forma: Salut, aş vrea să-ti cer părerea într-o chestiune privind (şi aici aş putea include câteva din topicurile: la ce foloseşte sauna, ce animal bea cel mai mult, care e cea mai eficientă modalitate de a ne cântări propriul cap, de câţi ochi avem nevoie pentru a estima profunzimea şi adâncimea, ce a făcut Mussolini, cine este mai păros: omul sau cimpanzeul?, cât anume spune scrisul despre dumneavoastră, ce culoare aveau pantofii lui Dorothy în Vrăjitorul din Oz, etc) dar răspunsurile la ele le veţi afla în alt post viitor despre A doua carte a ignoranţei.

Oferi apoi întregului grup alte exemple spărgătoare de gheaţă, de genul unor întrebări inocente, dar provocatoare precum: “Crezi că vrăjile funcţionează? (aici îl trag de mânecă pe Cristian Gog aşa cum am promis) sau “Doamne, le-ai văzut pe cele două fete care se bat afară?” Evident, nu sunt nişte chestiuni spectaculoase, dar scopul lor nu e altul decât  să îi facă pe 2 necunoscuţi să discute. Dominarea grupulului e esenţială. Ca să câştigi femeia, trebui să câştigi întâi bărbaţii din grup care pot fi bărbaţii geloşi, pietenii protector din cale afară. Pe ei trebuie să-i faci să se simtă confortabil în prezenţa ta când îi provoci, tachinezi şi cosulti ţinta. Dacă aceasta te întrerupe, poţi spune: “-Hopa. Întodeauna e aşa? Cum vă descurcaţi cu ea?”

Ideea este: nu te apropia de o femeie cu sex-appeal evident. Află ceva despre ea şi las-o să-şi câştige dreptul de a fi atacată. Un neofit atacă femeia imediat, un profesionist aşteaptă între 8-10 minute.

Alte exemple spărgătoare de gheaţă: “Hei. Vreau să-şi aflu părerea într-o anumită problemă. (se poate aplica şi sinestezia, ancorarea prin care ai nevoie de întrebări care să o facă pee a să-şi exploreze trupul şi mintea şi pe care să le trăiască pe propira piele ca să-şi răspundă la ele dar despre astea nu scriu mai multe).

O altă fază din seria obiectelor de purtat la tine, în afara fotografilor:

–  o bucată de vată: Te duci la femeie, te opreşti, îndepărtezi bucata de vată (ascunsă bine în palma mâinii tale) de pe hainele ei, apoi întrebi: “De câtă vreme stă asta aici?” şi îi dai femeii bucata de vată.

– o lanternă mică: pentru a scoate în evidenţă vata sau mătreaţa de pe hainele tipelor – o cosultă

– alta, less nice, bun exemplu pentru cei mai nesimţitori, de ex: într-un bar: a scoate în afară cotul de fiecare dată când pe lângă tine trece o femeie, în a o lovi, după care ţipi „auuuu” cu voce tare, ca şi cum aceasta v-ar fi lovit. Dacă ea se opreşte, o acuzi că te-a apucat intenţionat de fund. E amuzant, mai degrabă decât ciudat. Există două reguli în privinţa femeilor: 1. Niciodată o faptă bună nu rămâne nepedepsită (frază rostită de o femeie, Clare Booth Luce) şi 2. Întotdeauna trebuie să ai un răspuns mai bun.

Concluzia: reţineţi cosultele, teoria grupului şi spărgătorul de gheaţă.

O altă chestie faină: citirea la rece, adică arta de a le spune oamenilor truisme despre ei înşişi fără a şti nimic despre personalitatea sau trecutul lor. Pe terenul de luptă, orice cunştinţe ezoterice înseamnă putere (Ex: „Scrisul tău de mână nu are înclinaţii. E drept, ceea ce înseamnă că eşti o persoană foarte multumită de tine şi care nu are întotdeauna nevoie să fie în preajma altora pentru a avea un sentiment de bine”). Un bullshit care funcţionează :))

Exemplu din carte : niciodată să nu te apropii de o femeie pe la spate. Întotdeauna vii din faţă dar într-un unghi ușor, astfel încât să nu fii prea direct şi să pari prea războnic. Ar trebui să vorbeşti cu ea peste umăr, ca să pară că ai fi în stare să pleci oricând de acolo). Unde mai punem că orice adevăr cam acolo se spune (completarea mea)

–          Apoi urmează cinetica (atunci când atingi o fată). Apoi urmează izolarea (ex din carte: „în vreme ce-i vorbeam, mâna mea pîrea deplasată pe umărul ei. O ţineam acolo ca pe o parte inertă a corpului meu şi mi-am închipuit că ea se întreabă ce anume caută mâna mea acolo şi cum s-ar fi putut extrage cu delicateţe de sub apăsarea ei. Aşa că i-am făcut hatârul de a o lua singur. […] I-am sugerat să luăm un loc, aşa că ne-am dus pe o banchetă. Am rugat-o să-mi spună care calităţi masculine scocoteşte a fi atrăgătoare. Ea mi-a răspuns că umorul şi aspecul fundului. Din  fericire, posedam una din aceste calităţi). Începi şi te dai la ţintă. Îi spui că tocmai ai observat ce piele frumoasă are şi începi să-i masezi umerii. Cauţi un IDI (indiciu de interes). De ex: dacă ea te întreabă cum te cheamă, ăsta e un indiciu de interes. Dacă te întreabă dacă eşti singur, ăsta e altul. Dacă îi iei mâinile să i le mângâi, şi ea îti răspunde întocmai, ăsta e un alt IDI. Cum o săruţi?

–  Îi spui: Vrei să mă săruţi?

– Se pot întâmpla 3 lucruri: Dacă ea răspunde „da” (ceea ce se întâmplă destul de rar), o săruţi. Dacă spune „poate” sau ezită, atunci tu spui „hai să aflăm” şi o săruţi. Iar dacă spune „nu”, atunci tu spui „Nici nu am susținut că ai putea. Mi s-a părut doar că aveai ceva în minte”. (Dacă se uită la tine timp de 3 secunde, vrea un sărut. Stinghereala pe care s-ar putea să o resimţi = tensiunea sexuală). „Ceea ce are natură sexuală conferă bărbatului o erecţie…Dacă nu există inegalitate, violenţă, dominare sau forţă, nu există excitare sexuală” – Catherine MacKinnon.

Secretul cunoaşterii femeilor constă pur şi simplu în a şti ce să spui şi cum să spui.

Teoria sforii pentru pisici:

Ai văzut vreodată o pisică jucându-se cu o sfoară? Ei, bine, când sfoara îi atârnă deasupra capului, fără ca ea să o poată atinge, pisica înnebuneşte încercând să ajungă la ea. Sare, dansează şi urmăreşte peste tot bucata de sfoară. Însă imediat ce dai drumul sforii şi aceasta cade între labele animalului, pisica se uită la sfoară o secundă, după care pleacă. N-o mai vrea.

Cum se aplică asta în cazul agăţatului?

Ex: Dacă fata se îndepărtează de tine după ce a-i cuprins-o cu brațul, în loc să revii la ea ca un căţel, trebuie să o pedepseşti: să te întorci cu spatele şi să începi o discuţie cu altcineva. Să o laşi să muncească pentru a-şi recapta atenţia (Atenţie, fetelor! Avem băieţi care citesc acest articol!). Trebuie să te comporţi ca şi cum tu ai fi un premiu (iar dacă eşti fată, nu mai spunem!) Trebuie să fii sfoara pentru care să danseze.

Pe scurt, formatul de bază al tuturor abordărilor:

  1. Zâmbeşte când intri într-o încăpere. Observă grupul unde se află ţinta şi urmează regula celor 3 secunde. Nu ezita – abordeaz-o imediat.
  2. Recită din memorie (observaţi lipsa autenticităţii – dar despre asta citiţi la sfârşit) o formulă de deschidere, dacă nu chiar 2 sau 3 la rând.
  3. Formula ar trebui să înlesnească accesul la întregul grup, nu doar la ţintă. Când vorbeşti, ignoră ţinta în cea mai mare parte a timpului. Dacă în grup sunt bărbaţi, concentrează-ţi atenţia asupra lor.
  4. Cosultă-ţi ţinta cu una din cosultele pe care le-ai învăţat. Spune-i „ Ce drăguţ- Când râzi, nasul ţi se încreţeşte”. Apoi atrage atenţia prietenilor ei asupra acestui fapt.
  5. Conferă personalitate întregului grup. Fă asta folosind poveşti, magie, anecdote şi umor. Acordă atenţie specială bărbaţilor şi femeilor mai puţin atrăgătoare. În acest timp, ţinta va observa că ai devenit centrul atenţiei. Poţi juca scenete învăţate dinainte, precum faza cu poze (să ai un plic cu fotografii într-un buzunar al hainei, ca şi cum tocmai ai fi developat acele poze. Fiecare fotografie va fi selectată dinainte pentru a evienţia un aspect diferit al personalităţii atacatorului, cum ar fi imagini cu el alături de femei frumoase, de copii, de animale de companie, de celebrităţi, distrându-se cu prieteni şi făcând ceva extrem de dinamic)  dar doar pentru înlăturarea obstacolelor.
  6. Cosultă ţinta dacă se poate. Dacă ea vrea să se uite la poze, spune: „Oh Doamne, e aşa de comă! Cum vă descurcaţi cu ea?”
  7. Întrebă-i pe cei din grup: „Cum aţi ajuns să vă cunoaşteti?” Dacă ţinta e cu alt tip, află de câtă vreme sunt împreună. Dacă relaţia e serioasă, ieşi politicos de acolo spunând: „Mi-a făcut plăcere să vă cunosc”
  8. Dacă ea nu e legată de cineva (ce traducere stângace!), spune grupului: „Am cam iritat-o pe prietena voastră. Vă deranjează dacă vorbesc cu ea câteva minute?” Întotdeauna oamenii răspund: „Păi da, sigur. Dacă şi ea vrea”. Dacă ai executat corect paşii anteriori, ţinta va fi de acord. (cool, huh? pretty fair am spune)
  9. Izoleaz-o de grup spunându-i că vrei să-i arăti ceva mişto. Fă-o să se aşeze alături de tine undeva în apropiere. În vreme ce o conduci, fă un test cinetic ţinând-o de mână. Dacă nu te respinge, a căzut în plasă. Începe să cauţi alte IDI.
  10. Aşează-te alături de ea şi fă o citire în pietre (ce-o mai fi şi aia?!), un test de chiromanţie sau orice altă demonstraţie care o va fascina şi o va intriga (pot fi chestii de magie, hipnoză, etc)
  11. Spune-i: „Frumuseţea e ceva comun, dar mai rare sunt energia şi privirea de ansamblu asupra vieţii. Spune-mi, ce zace în tine ca să vreau să te cunosc mai mult decât ca pe un simplu chip din mulţime” (propoziţia a doua e maximă, vă daţi seama că m-am  şi distrat copios citind această carte)
  12. Încetează să mai vorbeşti. Reiniţiează ea discuţia cu o întrebare care începe cu „Şi?” Dacă da, ai 2 IDI şi poţi…
  13. Închiderea prin sărut. Spune, ca din senin: „Ţi-ar plăcea să mă săruţi?” Dacă mediul sau circumstanţele nu sunt propice intinimăţii fizice, acordă-ţi o limită de timp, spunând, „Trebuie să plec, dar ar trebui să continuăm ce am început”. Apoi ia-i numărul de telefon şi pleacă.

Mărturisirea autorului: mi-am dat seama că agăţarea femeilor semănă mai mult cu o scenă de teatru sau orice altă formă de artă de interpretare. E nevoie de deschideri, de rutine şi de o închidere memorabilă, plus capacitatea de a face ca totul să pară o noutate de fiecare dată.

Nota bene!

Tipele nu respectă tipii care le cumpără de băut (aşteptarea asta a femeilor nici eu nu o înţeleg!). Un artist al seducţiei ştie foarte bine că nu are voie să cumpere de mâncare, de băut sau cadouri unei tipe cu care încă nu s-a culcat. Întâlnirile sunt doar mijloace de seducţie (cadourile mi se par impardonabile, ca şi cum îţi „cumperi” următoarea întâlnire). Cheia escaladării scării relaţiei fizice este întotdeauna reţeta doi paşi înainte, unul înapoi (sau cum mai spun eu, exagerând, evident: una caldă, paişpe reci).

Structura este asta: 1. Abordarea, 2. Demonstrarea valorii superioare, 3. Construirea relaţiei şi a conexiunii emoţionale, 4. Conexiunea fizică.

Dacă vă întrebaţi ce se întâmplă în carte cu tipele seduse, răspunsul (al unui bărbat, adică al autorului) este: Nicio tipă nu se plângea după ce mă culcam cu ea, nici una nu se socotea minţită, nimeni nu suferea. Tipele voiau să fie seduse. Toată lumea vrea să fie sedusă. Asta ne face să ne simţim doriţi. (ce-ar putea zice un bărbat?!)

Conceptul de NLP din carte şi nu numai se referă la faptul că gândurile, sentimentele şi comportamentele unei persoane – pot fi manipulate prin cuvinte, sugestii şi gesturi fizice menite să influenţeze subconştientul. Potenţialul NLP revoluţionează arta seducţiei.

Cărti recomandate în carte:

– Influence de David Cialdini (unul din principiile cheie e acela care guverneză deciziile luate de majoritatea oamenilor. Cel mai important dintre ele e dovada socială, adică noţiunea că dacă toată lumea face ceva, acel ceva ar trebui să fie bun. Aşadar, dacă eşti într-un bar, la brat cu o femeie frumoasă, e mult mai uşor să cunoşti femei decât dacă te plimbi singur pe acolo)

– Dog Training de Lew Burke pentru sfaturi privind manipularea femeilor.

Conform seducătorilor experţi, femeile nu se lasă aşa uşor convinse de imagini şi discutii directe. Ele răspund mult mai bine la metafore şi sugestii.

Alte cărţi sugerate:

– de Richard Bandler si John Grinder – hipnopsihologie

– Mastering your hunna self de Ross Jeffries (autorul a învăţat din ea că: “lumea este ceea ce crezi tu că e”)

– The art of seduction de Robert Greene (clasifică diverse tipuri de seducători din toate timpurile şi printe ei: libertinii, amanţii ideali şi naturalii, şintele: regina dramei, salvatoarea, vedeta zdrobită şi abordările, toate acestea având legătură cu filsofia comunităţii personajelor din J.S: abordare indirectă, trimitele de semnale amestecate, aparenţa ca obiect al dorinţei, izolarea victimei)

– The 48 laws of power.

Actori (fac parte din bibliografie:D) : urmăriti-i pe Marlon Brando şi James Dean, pe Pierce Brosnan in filmul Afacerea Thomas Crown, pe Brad Pitt  în Întâlnire cu diavolul, pe Mickey Roucke în Orhideea sălbatică (secsi one), pe Jack Nicholson în Vrăjitoarele din Eastwick şi pe Tom Cruise în Top Gun.

Alte chestii interesante din carte nelegate de seducţie:

–          Vorbirea precipitată este de obicei semn al unei lipse profunde de încredere în sine (am avut neşansa de-a cunoaşte o astfel de persoană şi pot spune că e adevărat). Aceste persoane sunt cu adevărat obositoare. Mâncătoare de resurse. Oboseşti ascultându-le.

–          Căutând diferenţele de mişcare a globilor ocular, de obieci, îţi poţi da seama care afirmaţie e o minciună pentru că oamenii privesc în altă direcție atunci când mint decât atunci când spun adevărul (niciodată nu mi-au plăcut oamenii care nu se uită în ochii celuilalt atunci când vorbesc cu el/ea sau când ascultă).

–          Mărturisirea personajului: „Am ajuns să înţeleg că fără angajament nu poţi obţine nimic serios, indiferent că e vorba de o relaţie, o afacere sau un hobby”

–          Un bogătaş nu are nevoie să-ţi spună că e bogat. Prin asta nu îţi câştigă admiraţia, mai degrabă îşi afişează un statut inferior.

–           Calea de a te concentra cel mai bine asupra obiectivelor tale este făcând un exerciţiu de vizualizare (stau bine la capitolul ăsta! yuhu!)

–          De reflectat: „Viaţa petrecută doar pentru experienţe noi însemna noutatea şi aventura generate de cunoaşterea unor femei diferite. Nu-mi imaginez cum ar fi să alegi o persoană pentru întreaga viaţă. Nu mă sperie dedicarea şi angajamentul, mă sperie să mă cert cu cineva la care ţin pentru chestii stupide precum cine e la rând să spele vasele, mă sperie să-mi pierd dorinţa de a face sex în fiecare noapte cu femeia care doarme lângă mine, mă sperie gândul că voi ajunge să ocup planul 2 în inima ei după copiii noştri, că voi ajunge să o urăsc pe acea femeie pentru limitarea libertăţii mele de a fi egoist”.

–          Când cineva gândeşte, ochii persoanei se îndreaptă spre una din cele 7 poziţii diferite posibile: fiecare poziţie înseamnă că persoana accesează o anumită parte a creierului ei (hmmm)

–          Dacă pui pe cineva să aleagă la întâmplare un număr între 1 şi 10, în 70% din cazuri – mai ales dacă forţezi deciziile oamenilor – acel număr va fi 7.

–          O scurtă poveste de la sfârşitul cărţii despre o broască şi un scorpion: Într-o zi, un scorpion stătea pe malul unui râu şi a rugat o broască să îl ducă pe celălalt mal. De unde să ştiu că nu o să mă înţepi? l-a întrebat broasca. Dacă te înțep, o să mă înec, i-a răspuns scorpionul. Broasca s-a gândit şi şi-a dat seama că scorpionul avea dreptate. Aşa că l-a luat în spate şi a început să înoate. Pe la mijlocul distanţei, scorpionul şi-a înfipt acul în spatele broaştei. Când amândoi au început să se înece, broasca l-a întrebat cu voce stinsă: De ce? Pentru că asta e firea mea, i-a răspuns scorpionul.”

Acum, dacă voi sesiza vreun truc în imediata mea apropiere din această carte, o să ştiu cu cine am de-a face😀. Nu ştiu dacă mi-ar plăcea, totuşi. Sau mi-ar plăcea dacă aş putea face abstracţie de ideile din carte, adică dacă n-aş stii toate astea. Sau poate că nu contează să ştii că eşti sedusă ca la carte din moment ce asta se întâmplă. Uiţi ce ştii :)))) Ar fi amuzant, mă gândesc să vezi pe cineva seducând astfel o fată, cu reguli şi având în cap o strategie, evitând astfel abordările superficiale şi bădărane şi renunţând la ideea că tot li se cuvine. Probabil dacă s-ar depunde mai mult efort în sensul ăsta, câştigul ar fi de ambele părţi (cartea cel puţin, asta demonstrează).  Băieţi şi fete, dar mai ales băieţi (acum mă gândesc că dacă voi avea un băiat cândva el o să fie foarte educat în toate sensurile posibile): fiţi inspiraţi şi nu copiaţi (adaptaţi)😉

Alternativele ar fi:

– BE HONEST (pentru cei pragmatici, nedornici de prea multe scenarii). Dar cui i-ar plăcea să audă asta?

Sursa foto

– BE BITCHY dacă nu doreşti nimic cu persoana care încercă să te seducă (I din imagine e generic, nu-i vorba de mine)

Sursa foto

Later edit: aceste idei de seducţie mă gândesc că pot fi aplicate şi persoanelor de acelaşi sex (feminin sau masculin) ca să nu mă acuzaţi că pe ele/ei  le/îi discriminez pentru că nu e cazul. Libertatea sexuală sau orientarea sexuală mi se pare una din multele (sau puţinele?!) libertăţi umane.

3 gânduri despre „Jocul seductiei de Niel Strauss

  1. Daca vei fi sedusa de unul dintre ei, vei realiza abia la inchidere.

    Asta ar putea fi cauza unei mici „indragosteli”. Majoritatea fetelor/femeilor spun ca-si doresc „un prost cu bani”, tocmai pentru ca le e frica de cel inteligent(frica fiind cel mai bun combustibil al dorintelor).

    Sunt si eu de acord cu autorul, dar nu si cu acea marturisire(„Nicio tipă nu se plângea după ce mă culcam cu ea, nici una nu se socotea minţită, nimenu nu suferea.”).

  2. Imi cer scuze pentru intarzierea feedback-ului. Cartea, din cate imi dau seama se bazeaza niste tehnici foarte cunoscute de influentare dar sunt si unele ce lasa de dorit. La formatul de baza prezentat mai sus as adauga ca este obligatorie siguranta de sine pentru o reusita sigura (tre sa fii masculul alfa) si trebuie sa te faci remarcat inainte de a te prezenta grupului.
    Pentru icebreaker pot doar sa spun ca functioneaza perfect tot ce tine de magie (:P) iar tehnicile de „citit la rece” si sunt un fel convincer ca esti detinatorul absolut al tainelor fericirii in cuplu.
    Probabil despre astea ar trebui sa scriu la mine pe blog ca sa nu ajung la un comentariu comparabil cu articolul tau.

  3. Pingback: Mai flirtam si noi un pic? | SocialButterfly

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s