Amintire de la bunica

Amintire, asa le-a pus titlul poeziilor pe care le-am gasit scrise pe o foaie de mate, printre multele hartii pe care le aveam intr-o cutie.

Poeziile astea i le scrisese ori bunicului, in razboi si i le si trimise (dar atunci ce sa mai caute la mine?!), ori pentru ea (pentru ca nu i le-a mai trimis) ori le-a scris dupa ce-a murit bunicul, ca amintire. O s-o intreb oricum😀 Sunt curioasa daca bunicul le-a citit. Dar nu prea cred. Si daca le-ar fi citit nush cat l-ar fi impresionat, oricum, sau cine stie🙂.

Sper sa-si aminteasca sa-mi spuna, chiar si la 87 de ani impliniti (ea este inca lucida si de gaşcă :D)

Amintire

Pasarile imi canta

Florile imi soptesc

Toate ma indeamna

Sa te iubesc

Amintire

Peste mii de dealuri

Vine dorul tau necontenit

Si la mine se opreste

Puisorul meu iubit

Amintire

La izvor cand

Te vei duce

Si apa din el

Vei bea

Cugeta c-a fost

Acolo cineva

Care te iubea

Buni

Amintire

Multe uita omu

In lume multe

Am uitat si eu

Dar a te uita pe tine

Este un lucru foarte greu

Amintire

Pe unde vei merge,

Pe unde vei umbla

Cugeta la mine si te rog

Nu ma uita

Amintire

Mult departe esti de mine

Si nu pot a te uita

Caci figura ta cea draga

Sta mereu in mintea mea.

Meet my grandma🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s