Miki

Inainte de a ajunge azi la medic ca sa obtin concediul medical pe o zi (daca ma gandesc bine, pentru o zi nici macar drumul pana in Manastur nu-si are sensul) am decis sa scriu despre ceva horror: despre Miki.

Inainte sa ajungem la Miki, va marturisesc ca am oroare de spitale, medici, injectii, consultatii si tot tacamul. Dar mai ales de medicii de familie din ziua de azi (generalizez, da pentru ca asa vreau)  care mi se pare ca sunt scosi pe banda rulanta. Multa superficialitate (ca sa nu spun altfel) si mult mai multa cantitate – in detrimentul calitatii.

Probabil o sa stau iar vreun ceas la coada (inainte, la rand, fiind batranii care asteapta frumos, cuminti, sa fie chemati inauntru unde incep sa se vaiete cand de una, cand de alta) dar de data asta am o carte in ghiozdan. Voi merge pregatita 😀

Inauntru…. unde ii asteapta doamna doctor si Miki. Doamna doctor nu-i importanta acum. Dar Miki…pff…este asistentul doamnei doctor. Nu stiu daca permanent sau doar temporar (un soi de practica). Cert e ca si acum 3 luni, dupa raceala monstru din Noiembrie, tot acolo l-am gasit. Putin probabil sa se fi schimbat situatia de atunci. Sau nu, cine stie?! O sa aflu azi.

Ei, doamna doctor, ca sa stie ce sa scrie in condica, trebuie sa ma consulte de fiecare data (desi, vorba fie, nu-i neaparat necesar sau poate ca ea-si respecta juramantul :D) . Dar nu asta-i problema. Problema e cu Miki. El trebuie (teoretic si practic) sa asiste la tot ceea ce face doamna doctor. Si merg acolo in „separeu” sau nici nu stiu cum sa-l numesc, unde tre sa-mi ridic bluza, puloverul, ca doamna doctor sa-mi asculte frumos ritmul respiratiei si in functie de asta sa vada cum stau cu plamanii.  Ei, in tot acest timp, incearc sa se ascund dupa paravan ca sa nu ma vada Miki cu bluza ridicata si sa-mi studieze astfel si sutienul (nu ca n-are fi secsi, dar totusi). Pervers Miki asta. Ei, probabil e satul de batrani si batrane.

Miki are o privire tampa si insistenta care cere cateva perechi de palme. Peste uăchi, ca poate isi revine.

Miki, azi sper sa lipsesti. Poate te-a atacat si pe tine gripa, sau vreo raceala crunta si astfel sa fii nevoit sa stai la pat, sau oriunde altundeva departe de cabinetul doamnei doctor. Altfel, ca de obicei, va trebui sa ma prefac ca nu esti acolo, ca nu existi si ca domna doctor a ales sa aduca un scaun in plus in cabinet (pe langa cel al pacientilor) ca sa nu se simta chiar singura.

Anunțuri

3 gânduri despre „Miki

  1. Pingback: Ştiaţi că? « Dar vai!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s